GRAFICE România, în cifrele Eurostat | Victorie la deficit, eșec la inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor

Anul 2026 aduce României un loc fruntaș în topurile europene, potrivit Eurostat. Dar nu la capitolele dorite. 

Datele Eurostat publicate lună de lună arată o economie care crește lent, se confruntă cu prețuri mult peste media UE și își reduce cu greu deficitul bugetar. În schimb datoria țării crește constant, iar șomajul în rândul tinerilor e alarmant. 

PIB = stagnare

România a stagnat în primul trimestru din 2026. Produsul Intern Brut al României a înregistrat totuși o scădere de 1,1% față de primul trimestru al anului trecut, arată raportul Eurostat.

Trimestrul al doilea a adus un reviriment pentru blocul comunitar. Zona euro a crescut cu 0,4%. UE a avansat cu 0,5%. Irlanda a condus clasamentul, cu 3,9%.

Pentru România, datele oficiale complete ale T2 2026 vor apărea abia pe 14 august.

Inflație | România, lider incontestabil în UE

Cea mai dură veste pentru consumatorii români. Lună de lună, România conduce clasamentul inflației în Uniunea Europeană.

Inflația în iulie, prognoze

Se estimează că inflația anuală în zona euro va fi de 2,9% în iulie 2026, în creștere față de 2,8% în iunie, potrivit unei estimări flash publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Privind principalele componente ale inflației din zona euro, se estimează că energia va avea cea mai mare rată anuală în iulie (10,0%, față de 8,5% în iunie), urmată de servicii (3,3%, față de 3,2% în iunie), alimente, alcool și tutun (1,2%, față de 1,5% în iunie) și bunuri industriale neenergetice (0,9%, față de 0,7% în iunie).

Inflația în iunie. România pe primul loc, potrivit Eurostat

În iunie, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,8%, în scădere față de 3,2% în mai. Cu un an mai devreme, rata era de 2,0%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,9% în iunie 2026, în scădere față de 3,3% în mai. Cu un an mai devreme, rata era de 2,3%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%). 

Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (9,2%), Lituania (5,4%) și Bulgaria (5,2%). 

Comparativ cu mai 2026, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în două.

În iunie 2026, serviciile (+1,51 puncte procentuale, pp), energia (+0,77 puncte procentuale, pp), alimentele, alcoolul și tutunul (+0,29 puncte procentuale, pp) și bunurile industriale neenergetice (+0,18 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației din zona euro.

România păstrează locul fruntaș de ani de zile deja

În iunie 2026 așadar, inflația anuală în România a fost 9,2%. Media UE a fost 2,9%. Diferența e de peste trei ori. Datele interne, calculate de Institutul Național de Statistică, confirmă tendința. 

„În iunie 2026, inflația anuală scade ușor și atinge pragul de 10,4%”, a transmis INS. 

Serviciile au dus greul scumpirilor, cu 13,67%. Carburanții au fost un alt punct nevralgic. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț la combustibili din UE, de 23,1% în iunie.

Piața muncii: șomaj în medie, tineri afectați dublu

În primul trimestru din 2026, Lituania (+1,8%), Malta (+1,0%) și Estonia (+0,9%) au înregistrat cele mai mari creșteri ale ocupării, exprimate în număr de persoane, comparativ cu trimestrul anterior. Cele mai mari scăderi ale ocupării au fost înregistrate în România (-1,0%), Irlanda (-0,8%) și Portugalia (-0,4%).

Rata șomajului din România se menține constant în media europeană. Astfel, rata șomajului ajustată sezonier din România a fost de 6,3% în iunie 2026, în scădere ușoară față de 6,4% în mai, în media Uniunii Europene, spun cifrele Eurostat. 

Bulgaria și Cipru au avut cele mai mici rate din UE, de 3,0%. Finlanda a fost la polul opus, cu 10,5%. Cea mai gravă problemă rămâne șomajul în rândul tinerilor. În România, acesta a atins 28,8% în mai. Media UE este de 15,5%.

Finanțe publice: corecție rapidă, dar deficit încă mare

Bugetul de stat a adus singura veste bună a anului. România a redus dramatic deficitul în primul trimestru.

Deficitul ajustat sezonier al administrației publice a coborât la 3,6% din PIB, de la 7,5% din PIB în ultimul trimestru din 2025, marcând cea mai mare corecție trimestrială dintre statele membre ale Uniunii Europene, arată datele Eurostat.

Media UE a fost mai mică: 3,1% din PIB. Zona euro a stat la fel, 3,1%.

Corecția a fost de 3,8 puncte procentuale într-un singur trimestru. Doar Slovacia a mai reușit o ajustare atât de amplă.

Datorie publică în creștere

Datoria publică a urmat un traseu invers, în creștere. Astfel datoria publică a României a urcat la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut, potrivit Eurostat.

Comparativ cu primul trimestru din 2025, nouăsprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie publică/PIB la finalul primului trimestru din 2026, iar opt state membre au înregistrat o scădere, potrivit Eurostat. 

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în Finlanda (+5,5 pp), Bulgaria (+4,8 pp), Polonia (+4,5 pp), România (+4,3 pp), Franța (+4,0 pp), Luxemburg și Belgia (ambele +3,1 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-9,4 pp), Cipru (-7,4 pp), Slovenia (-4,8 pp), Portugalia (-3,9 pp), Danemarca (-2,4 pp) și Spania (-1,7 pp).

România în datele Eurostat, una caldă, una rece

România se mișcă pe două direcții opuse. La capitolul deficit bugetar, corecția e cea mai rapidă din UE. La capitolul prețuri, decalajul față de restul Europei se adâncește.

Piața muncii rămâne stabilă, dar tinerii sunt categoria cea mai afectată, cu un șomaj aproape dublu față de restul Uniunii.

Eurostat: România, printre statele UE cu cele mai mari creşteri de preţuri la carburanţi