Grecia: un acord în Săptămâna Patimilor, pentru evitarea răstignirii economice

La două luni după învestirea guvernului stângii radicale, Atena a prezentat miercuri o nouă listă de reforme necesare pentru a continua programul de sprijin financiar din partea creditorilor. Potrivit documentului, obţinut de Financial Times, Grecia trebuie să obţină 6 miliarde de euro din lupta împotriva evaziunii fiscale, din noi impozite şi privatizări.

Noul plan de economii al Greciei

Cel mai important este însă ca guvernul grec precizează negru pe alb ca “toate contractele existente vor fi onorate” – cu alte cuvinte războiul nervilor dintre noua putere de la Atena şi creditorii internaţionali pare să se încheie cu victoria celor din urma. Din document reiese limpede că Grecia se consideră un membru al zonei euro care nu are nici cea mai mică intenţie sa renunţe la moneda unică şi la apartenenţa la UE.

Planul de reforme a fost trimis la Bruxelles pentru a convinge creditorii să verse o noua tranşă de 7,2 miliarde de euro. Atena are nevoie de 19 miliarde de euro în 2015.

Documentul are 26 de pagini, iar în mare susţine că principala sursă de finanţare a bugetului va fi intensificarea auditurilor la cei suspectaţi de fraudă fiscală. Vânătoarea evazioniştilor ar urma să aducă statului circa 0,75 miliarde de euro în 2015. Va fi însă urmărită şi comercializarea ilegală a tutunului, alcoolului şi carburanţilor, care ar urma să aducă statului între 0,25 si 0,4 miliarde de euro. De pe urma depistării fraudelor la TVA, guvernul speră să aducă la buget circa 1 miliard de euro.

Guvernul de stânga de la Atena mai doreşte să impună o nouă taxă pe jocurile de noroc online, care ar aduce 175 de milioane de euro in 2015. O măsură specifică de stânga este impozitarea suplimentară a sectorului bunurilor de lux, care ar urma să aducă 20 de milioane de euro.

Se are în vedere şi introducerea unei loterii fiscale pentru a descuraja frauda. Guvernul elen speră că în acest fel va obţine încasări superioare cu circa 300 de milioane de euro în acest an si cu aproape 600 de milioane in anii ce vor urma.

Dacă până aici măsurile sunt unele specifice de stânga, guvernul de la Atena se angajează să întreprindă şi privatizări importante, care ar trebui sa aduca statului 1,5 miliarde de euro. Este vorba de concesionarea a 14 aeroporturi şi de vânzarea celui mai mare port al Greciei – Pireu – unde statul deţine 67% din active. Însă activele pe care statul doreşte să le privatizeze în 2015 sunt mult mai reduse decat cele propuse de fostul guvern conservator – de circa 4 miliarde de euro.

Creditorii internaţionali nu par însă mulţumiţi că planul de reforme al guvernului include şi o serie de cheltuieli. Este vorba de majorarea unor beneficii sociale şi de introducerea parţială a celei de al 13-a pensii (în condiţiile în care in perioada precedentă crizei economice, grecii beneficiau de 14 pensii pe an). Se are în vedere şi extinderea automată a asigurărilor de sănătate pe o perioadă de un an pentru cei care nu-şi mai pot permite să acopere costul asigurării şi pentru cei care şi-au pierdut asigurarea în ultimii ani. Cheltuielile bugetare totale prevazute în acest plan sunt de 1,1 miliarde de euro.

Documentul prezentat de guvernul elen este structurat pe prezentarea situaţiei curente în diverse domenii şi apoi pe măsurile pe care executivul urmează să le ia. O prezentare a situaţiei actuale din Grecia, realizată de miniştrii unui partid ce obţine pentru prima data puterea, poate oferi o imagine obiectivă a Greciei, in care se recunosc şi multe dintre tarele economiei si finantelor din România, o ţară care a aderat însă la UE cu aproape 30 de ani mai târziu.

Iată câteva exemple.

Cum arată Grecia la 34 de ani de la aderarea la UE

Colectarea taxelor. Aproape 85% din arierate sunt considerate irecuperabile, din cauza perioadei lungi care a trecut de la înregistrarea lor şi din cauza foarte probabilei insolvenţe în care a intrat contribuabilul său din cauza sumelor nemotivat de mari acumulate prin penalizări, suprataxări şi amenzi.

Taxarea veniturilor din reclame. O lege din 2010 prevede o taxă de 20% pentru reclamele televizate. Implementarea ei este în continuare amânată, ultima dată pe 21 ianuarie 2015.

Muzee şi situri arheologice. În ciuda faptului că este o ţară cu un mare patromoniu cultural, veniturile de pe urma siturilor arheologice şi a muzeelor sunt reduse. Guvernul elen propune o majorare a preţului biletelor pentru turişti până la nivelul din vestul Europei, precum şi instituirea unei duminici pe lună în care intrarea va fi liberă.

Jocurile de noroc. Tranzacţiile în domeniul jocurilor de noroc online ajung la 1,5 miliarde de euro anual. Întreaga piaţă a jocurilor de noroc online este estimată la circa 3 miliarde de euro, iar dacă se adaugă şi piaţa neagră, se ajunge la 5 miliarde de euro. Guvernul elen propune impunerea unei taxe de 3 milioane de euro pentru obţinerea unei licenţe pentru jocuri de noroc online.

Taxarea licenţelor radio şi TV. Începând din anii 1990, aceste licenţe au fost acordatre de stat cu titlu “temporar”, astfel încât baza de taxare să fie cea mai mică posibil. Guvernul speră să obţină de aici circa 350 de milioane de euro.

Privatizări. La acest capitol, guvernul de stânga consideră că ţintele de privatizare propuse de FMI şi UE (de circa 23 de miliarde de euro până în 2020) nu sunt realiste. Cu atât mai aberantă li se pare actualilor guvernanţi ţinta de 50 de miliarde de euro pe care şi-a propus-o fostul guvern conservator. Executivul de la Atena îşi stabileşte pentru 2015 să prinatizeze active în valoare de doar 1,5 miliarde de euro.

Achiziţiile publice. Sietemul achiziţiilor publice din Grecia, arată documentul, suferă de o problemă cronica legată de lipsa de transparenţă şi ineficacitate în alocarea resurselor. Cea mai mare problema este cadrul legal stufos. Prin aplicarea măsurilor prevazute în planul economic al guvernului se pot economisi doar 185 de milioane de euro.

Administaţia publică. Guvernul Syriza recunoaşte că administraţia publică din Grecia este coruptă şi ineficientă, însă măsurile pe care le prevede sunt extrem de vagi şi generale, iar cuantificarea impactului fiscal a fost imposibilă chiar şi pentru autorii planului economic.

Cadastru. Documentul guvernamental arată că Grecia nu are un cadastru naţional. Acesta urmează a fi realizat abia in 2020, motiv pentru care este dificilă urmărirea potenţialilor prioprietari de terenuri evazionişti.

Munca la negru. Guvernul elen subliniază că o particularitate a economiei Greciei este numarul foarte mare de IMM-uri care admit munca remunerată la limita legii şi, de cele mai multe ori, la negru.

Creşterea salariului minim. Documentul arată că angajaţii din Grecia au pierdut 50% din puterea de cumpărare ca urmare a reducerilor salariale, a creşterii preţurilor şi a taxelor şi a reducerii beneficiilor sociale. Guvernul propune unificarea salariului minim din zona serviciilor cu cel din zona producţiei, eliminarea diferenţierilor pe criterii de vârstă şi apoi o majorare a salariilor, după negocieri cu partenerii sociali.

Creditorii, în continuare nesatisfăcuţi

Oficialii de la Bruxelles au confirmat această listă de reforme publicată de Financial Times şi au arătat destul de limpede că nu sunt deloc mulţumiţi de cele prevăzute. “Lipseşte substanţa şi detalierea în foarte multe domenii”, a spus un oficial UE, citat de Reuters.

La Atena predomină optimismul. Ministrul Economiei, George Stathakis, susţine că documentul prezentat va fi acceptat, că discuţiile vor merge repede şi ca acordul pentru finantarea Greciei va fi încheiat în Săptămâna Patimilor. În caz contrar, spune de data aceasta ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis, guvernul va plăti întâi de toate salariile şi pensiile, iar apoi se va prezenta la FMI şi le va spune creditorilor că mai trebuie să aştepte cu ramburasrea împrumuturilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.