Haosul provocat de ordonanţa „bacşiş pentru buget”

OUG privind impozitarea bacşişului a fost publicată în MO. Reporterii cotidianul.ro au stat de vorbă cu cei ce intră sub incidenţa ordonanţei. Haosul şi confuzia domnesc în unităţile de alimentaţie publică, la buticuri şi printre taximetrişti.

OUG „bacşiş pentru buget” a fost publicată în MO

Ordonanţa de Urgenţă nr.8 /2015, cea care reglementează impozitarea bacşişurilor începând cu 1 mai 2015, a fost publicată marţi în Monitorul Oficial nr.285. Conform actului normativ (care modifică OUG nr.28/1999), „prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestatede către operatorii economici prevăzuţi la art.1, alin.1 precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”. Intră sub incidenţa acestei orodonanţe de urgenţă „Operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie”.

Un comunicat de presă

Tot marţi, europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a remis presei un comunicat în care arată că măsura instituită de guvernul Ponta IV nu are echivalent în Uniunea Europeană.

„În condițiile în care Uniunea Europeană are printre prioritățile sale susținerea IMM-urilor, Guvernul Ponta pare a nu avea alt obiectiv decât acela de a complica viața IMM-urilor din România și a micilor comercianți. Măsura de a solicita comercianților se elibereze un bon fiscal, separat, pentru bacșiș, impusă de Guvernul Ponta prin Ordonanță de Urgență, este fără precedent în țările Uniunii Europene. Nu am întâlnit-o în nicio țară europeană, așa cum nu am văzut nicăieri în Europa echipe de la Fisc năvălind în restaurante cu mașini cu girofar, oprind activitatea, alungând clienții, speriind puținii turiști străini care mai vin în România. Atrag atenția că aceste controale trebuie să aibă o anumită decență. În goana după spectacol, nimeni nu a calculat impactul acțiunilor la care am asistat. ANAF ar trebui să facă mai puțin spectacol și să aibă mai multe rezultate. În plus, eliberarea de bon fiscal separat pentru bacșiș, invenție <>, va aduce la bugetul statului sume neglijabile, însă va complica enorm activitatea micilor întreprinzători, care vor fi sufocați de birocrația excesivă impusă de eliberarea a două bonuri fiscale în loc de unul singur. Modul de impunere a unei astfel de măsuri este contraproductiv, întrucât va agresa comercianții și va enerva clienții”, spune Cristian Buşoi în comunicat. Plecând de la prevederile OUG 8/2015 şi de la observaţiile liberalului Cristian Buşoi, o echipă de la cotidianul.ro a fost marţi seara „pe teren” şi a stat de vorbă cu şefi de sală, ospătari sau patroni de restaurante sau terase din zonele aglomerate ale Bucureştiului, cu vânzători de la buticuri de cartier şi cu şoferi de taxi. Ce au spus cei cu care am stat de vorbă, redăm mai jos.

„Ce facem, întoarcem clientul din drum sau nu îl lăsăm să plece?”

„Nu doar la restaurante, dar şi la terasele normale, vreau să zic, mai puţin pretenţioase şi în general cam peste tot unde clientul este servit la masă, s-a introdus modul occidental, civilizat de plată. Adică nu mai vine ospătarul şi te întreabă ce-ai consumat, după care îşi face calculele pe carneţel şi stă cu mâna întinsă după bani. Acum se aduce şi se lasă la masă într-un portofel sau într-un bol nota de plată şi bonul fiscal unde apare clar fiecare produs consumat şi cât costă. Clientul pune în portofel suma indicată şi de regulă mai lasă ceva acolo şi pleacă imediat. Peste tot ospătarii sunt instruiţi să nu ridice portofelul decât după ce se ridică clientul de la masă. Doar în situaţia în care clientul face semn, de regulă în cazurile în care aşteaptă rest, ospătarii ridică portofelul înainte de plecare. Ce facem după 1 mai? Întoarcem clientul din drum dacă a lăsat ceva în plus şi îi spunem să aştepte bonul pentru bacşiş? Sau când vedem – adică vom sta cu ochii pe el – că a pus banii în portofel nu îl lăsam să plece şi îi spunem să aştepte bonul pentru bacşiş? A venit un coleg cu două variante: fie când luăm comanda, îi spunem clientului că dacă ne lasă bacşis să ne anunţe şi să nu plece, sau punem un afiş cu procedura asta. Niciuna nu este bună. Este dezonorant şi pentru client şi pentru personalul restaurantului, terasei etc. Sincer nu ştiu, nu ştiu nici şefii de sală, nici patronii cum să procedeze”, ne-a declarat un ospătar de la un restaurant din Drumul Taberei.

„Cu străinii cum procedăm?”

„Aproape zilnic avem aici între 8 şi 10 străini. Vara mai mulţi, aproape dublu. Mai mult de jumătate dintre ei plătesc consumaţia cu cardul şi lasă 1, 2 sau 3 euro. De regulă este vorba de turişti sau oameni de afaceri care nu schimbă euro în lei sau schimbă foarte puţin. Cum procedăm cu ei? Le spunem că nu mai putem să primim euro şi să ne dea lei sau să mai introducă o dată cardul ca să achite bacşişul? Aşa ceva nu se cade să facem. Poate omul nu are chef să facă două operaţii cu cardul. Este dreptul lui. Cum nu se cade să-l atenţionăm când se aşază la masă, că dacă vrea să ne lase ceva trebuie să procedeze aşa şi aşa. Nu poţi să spui unui client, indiferent că este străin sau de-al nostru, ceva legat de bacşiş. A lăsa ceva în plus este opţiunea personală a clientului, nu trebuie să-l zgândărim noi”, ne-a spus un patron al unui local din centrul vechi din Bucureşti.

„Şi oalele sparte cum le mai acoperim”

„Într-un local mare, cu 50 – 55 de mese şi cu un flux mare de clienţi, cum este al nostru, se mai întâmplă zilnic şi necazuri. Se mai sparg ceva pahare, farfurii, mai dispare un cuţit, o furculiţă etc. Este ceva inevitabil la un local mare. Pagubele se acoperă din bacşisuri. Atenţie, există o regulă nescrisă la restaurant. După ce pleacă ultimul client, toţi ospătarii pun <> la comun după ce se calculează pagubele zilei, restul se împarte la întreg personalul, inclusiv la cei care nu încasează bani, inclusiv la bucătari. Să-mi spună cineva cum o să procedăm acum? Sau ce se întâmplă când pleacă un bucătar acasă şi la uşă îl aşteaptă agenţii de la ANAF şi-l găsesc cu bani în buzunar? La regula împărţirii banilor nu putem renunţa pentru că nu este corect. La fel nu putem renunţa la acoperirea pagubelor. Cum fiscalizăm toate acestea?” (un şef de sală al unui mare restaurant din centrul Bucureştiului).

„Vom arunca mărunţişul pe fereastră”

„O parte dintre clienţii noştri după ce cumpără ceva de la noi, în cazul în care restul este foarte mic, între 10 şi 30 de bani, nu îl mai ridică de pe tejghea. Şi aici nu este vorba niciodată de bacşis, pentru că poate fi vorba şi de o monedă de 10 bani rest, nu este vorba nici de recompensarea fetelor din tură. Pur şi simplu poate omul nu are portofel la el şi nu are chef să-i zăngăne mărunţişul în buzunar. Mai sunt şi alte situaţii la noi, şi de fapt la toate buticurile de cartier. Avem zeci de clienţi permanenţi. Ei lasă deliberat 10 sau 20 sau 30 de bani pentru eventualitatea că într-o altă zi s-ar putea să-i lipsească mărunţiş pentru plata a ceea ce cumpără. De regulă cei în cauză spun <<lasă acolo să am în cont, poate n-am data viitoare>>. Se întâmplă des să îţi lipsească nişte bănuţi. Ce vom face acum? Să dăm bon fiscal pentru 10 sau 20 de bani? Să întoarcem omul din drum şi să-i băgăm o monedă sau două cu forţa în buzunar? Exclus. Probabil că vom arunca mărunţişul pe fereastră. Nu este cazul la noi, dar sunt buticuri unde se dă şi <>. Nu este vorba de sume mari, dar poate omul este cu o zi, două, înainte de salariu şi pur şi simplu nu mai are bani. Şi trebuie să mănânce o pâine cu parizer, un crenvurşt acolo. Este, adică era simplu de tot. Se trecea datoria într-un caiet şi când venea omul cu banii, era şters. De când este comerţ pe lumea asta s-a dat <>. La buticuri, este vorba de regulă doar de produse alimentare ieftine. Dar sunt şi crâşme de cartier unde se bea <>. Se vor pierde clienţi cu sistemul ăsta. Nu în sensul că vor merge la <<concurenţă>>, pentru că vor fi aceleaşi condiţii, ci vor veni mai rar la butic. Aveam în plan de la 1 iunie să mai angajez o fată. Până nu văd cum merge treaba, renunţ la angajare. O să vedeţi pe litoral la vară ce greu se vor mai găsi sezonieri. Şi la terase, dar şi la buticuri”, ne-a declarat patronul unui butic din Drumul Taberei.

„O să facem grevă pentru creşterea tarifelor”

„Noi suntem o categorie defavorizată. Tarifele la taxiuri sunt foarte mici. Sunt zile când nu ne facem planul, adică banii pe care trebuie să-i dăm la firmă. Mai pe româneşte, sunt zile când muncim degeaba. Cu ce ne dă clientul în plus nu ne îmbogăţim. De multe ori acoperim planul, sau ce am luat în plus sunt singurii bani pe care îi ducem acasă. Dacă este o cursă de 9 lei, atunci clientul îţi lasă 10 lei. Dacă este de 13,5 lei, îţi lasă 1,5 lei. Unii nu lasă nimic. Şi nu sunt puţini deloc. Acum ori trebuie umblat la aparatul de taxat, şi asta costă, ori trebuie schimbat aparatul, şi evident, costă şi mai mult. Este posibil să suportăm noi aceste costuri, mai ales cei care lucrează la firme cu maşinile proprietate personală. Poate cei care sunt pe maşinile firmei scapă. Oricum, această măsură va duce sigur la creşterea tarifelor, chiar dacă va fi nevoie să facem grevă pentru creşterea tarifelor”, ne-a declarat un şofer al unei companii de taxi. Şi nu este singurul care gândeşte aşa.

Vocea specialistului: ce spune preşedintele HORA

Legat de problemele ce vor fi generate de impozitarea bacşişului, Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), a făcut pe 23 aprilie o serie de comentarii, preluate de site-ul Dailybusinnes.ro. „Am lucrat cu Ministerul Finatelor în ultimele zile pe aceste modificări, dar treaba cu bacşisul a fost adăugată recent. S-a ajuns la o formulă struţo-cămilă, în sensul că impozitul este plătit de angajaţi, care trebuie să ne declare nouă tips-urile şi noi să aplicăm impozitul şi să îl colectăm, adică să facem treaba ANAF-ului. Dar cum verificăm dacă ne declară tot bacşişul? Îi buzunărim pe ospătari? (…) Proprietarii afacerilor din domeniu trebuie să ţină un registru nou, ce se adaugă la birocraţia deja existentă. Impactul va fi unul negativ în special pentru restaurantele mici, cu mai puţin de 10 mese (…) Nu ştiu cât de aplicabilă va putea fi această masură. În plus, problemele sunt mai mari, pentru că nu este prevăzută doar pentru restaurante, ci şi pentru hoteluri. Ce faci când un client de la hotel îşi plăteşte o băutură consumată la bar abia peste 3 zile şi nu poţi emite bon fiscal imediat după consumaţie?”.

Tot preşedintele HORA mai atrage atenţia asupra unui aspect care nu a fost luat în calcul de guvernanţi. „Pentru implementarea modificărilor cerute de ANAF, toţi operatorii din domeniu trebuie să-şi schimbe softurile, ceea ce nu va fi tehnic posibil până la termenul-limită de 1 mai. Companiile de software nu vor putea face actualizări la 20.000 de unităţi până atunci. Şi pe 2 mai sunt de aşteptat deja controale ale Fiscului”, mai spune Tinu Sebeşanu.