Hârșova balneo-termală

Ajuns la Hârșova, turistul care aleargă grăbit pe drumul spre Litoral, vede doar un orășel de provincie prăfuit, unde timpul însuși pare să fi murit, ucis de o plictiseală de proporții cosmice. Dar, cu siguranță, omului nostru nu-i va trece vreodată prin  minte că, într-un viitor nu prea îndepărtat, acolo își va face apariția o veritabilă ,,perlă turistică” a Dobrogei continentale, o stațiune balneo-termală similară celor de la Herculane ori  cele de la ,,1 Mai”, lângă Oradea. Iar asta pentru că, oricât ni s-ar părea de neașteptat, în subsolul pietros al orașului de pe malul Dunării există mari rezerve de ape puternic mineralizate ,,mezotermale” care, așadar, au o temperatură cuprinsă între 40-50 de grade Celsius. Iar asta chiar că reprezintă un lucru deosebit de important: la fel ca în toate locurile unde există o resursă naturală, de orice natură ar fi ea, aceasta aduce după sine dezvoltarea economică a întregii zone.

Apa de leac

Analizele de laborator efectuate asupra zăcământului local de ,,ape geotermale” de la Hârșova au scos la iveală o compoziție chimică și efecte terapeutice cu totul deosebite.  Cu ceva timp în urmă, cercetătoarea Simona Bisboacă a studiat și a descris, succint, principalele caracteristici chimice și terapeutice a apelor mineralizate din zonă. Conform acestor studii „Apa de aici are o termalitate naturală ce ajunge până la 40-50 de grade Celsius. Așadar este o apă oligominerală mezotermală. În compoziția acesteia intră substanțe precum calciul, sulful și magneziul”. În privința efectelor tămăduitoare ale acestor ape,  cercetătorul  menționează ,, Este foarte bună pentru problemele reumatice, ginecologice, pulmonare și în cazul unor disfuncții tiroidiene “. Deasemenea, în urmă cu circa doi ani, s-au efectuat un alt set de analize ale acestor ape, analize concretizate într-un ,,Raport de încercare” înregistrat  sub Nr. 825/17.03.2017. Un document în care se  menționează, în termeni tehnici, că ,,Apa analizată este o apă sulfuroasă, clorurată, sodică, termală și hipotonă. Din punct de vederea microbiologic, prezintă interes terapeutic pentru cură externă în:

– afecțiuni reumatismale degenerative cronice;

– afecțiuni reumatismale articulare cronice;

– afecțiuni cronice post-traumatice ale aparatului locomotor;

– afecțiuni neurologice periferice cronice.”

Cunoscute de foarte multă vreme 

De fapt, efectele benefice ale acestor ape sunt cunoscute ,,de când lumea” și au fost utilizate într-un mod mai mult sau mai puțin organizat.  Cu peste un secol în urmă, în anul 1900, în volumul III al ,,Marelui dicționar geografic al României”, George Ioan Lahovary  a descris apele din zona Hârșovei și a menționat faptul că în partea de nord și nord-vest a orașului sunt mai multe bălți, între care și Puturoasa, de 6 hectare.” Acest nume care ar putea fi considerat, oarecum, de ocară, n-ar trebui să ne mire prea mult: bineînțeles că apa respectivă degajă binecunoscutul miros de ouă clocite, specific apelor care conțin compuși de sulf (în acest caz hidrogen sulfurat).

Dumnezeu îți dă…

Un vechi proverb spune că ,,Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”. Proverb confirmat, clar, la Hârșova. După cum am văzut, efectele terapeutice ale apelor geotermale de aici sunt cunoscute de foarte multă vreme. Dar, zăcământul a fost prospectat, cu adevărat, abia între 1960 și 1970. Atunci au fost realizate mai multe foraje, la adâncimi diferite. Unele dintre acestea aduc, chiar și acum, apa tămăduitoare la lumina zilei. Dar, în ceea ce privește utilizarea lor în scop terapeutic, ani la rând a fost vorba doar despre niște mici bazine din beton, în care localnicii se scăldau indiferent de anotimp. Iar lucrurile nu s-au schimbat, nici după 1989 și nici măcar după anul 2000. Totuși, în tot acest timp s-au făcut o mulțime de analize chimice, dublate de studii medicale care au confirmat efectele benefice asupra sănătății tuturor celor care le-au utilizat. După ani de zile, în care situația a ,,băltit” dacă putem spune așa, cel care  ,,a luat taurul de coarne” și s-a apucat, cu adevărat, să schimbe ceva, este Viorel Ionescu, primarul de la Hârșova. Pentru că zăcămintele de ape minerale sunt în afara fruntariilor orașului, primul pas făcut a constat în a-l aduce în aria de competență a primăriei din localitate. Iar asta nu a fost chiar simplu: trei ani au durat demersurile pe lângă instituțiile abilitate, în urma cărora s-au obținut avizele necesare pentru modificarea Planului Urbanistic Zonal, prin care o suprafață de 30.591 mp a fost scoasă din extravilanul orașului și fost introdusă în intravilan. Încă de atunci, primarul Viorel Ionescu a precizat că scopul acestui transfer este amenajarea unei zone turistice și de agrement, în zona „Gura Văii”. Apoi, în anul 2017, de la Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologică, a fost obținut buletinul de analiză și indicațiile terapeutice ale apelor termale, documente contemporane care, la fel ca acelea mai vechi, le-au reconfirmat calitățile terapeutice. Dar, cu toate că analize similare se mai făcuseră și în 1990, atunci nimeni nu a întreprins niște demersuri concrete pentru exploatarea acestor  ape speciale. Un moment deosebit de important parcurs de autoritățile locale din Hârșova a fost obținerea ,,Licenței de exploatare” a apelor termale prezente în zonă. La scurt după ce a fost obținut și  acest document, primarul Viorel Ionescu a anunțat: ,, personal, mi-am propus ca, în cursul acestui an să obținem pentru orașul Hârșova și statutul de stațiune balneară (pentru contestatari, a se vedea H.G. 1016/2011), lucru esențial pentru a putea atrage fonduri europene, precum și potențiali investitori, în vederea dezvoltării zonei din punct de vedere turistic”. Chestionat în legătură cu planurile de viitor, primarul Hârșovei a oferit o serie de amănunte deosebit de interesante. Astfel, în ceea ce privește realizarea acestui proiect, se va apela la parteneriatul public-privat, în cadrul căruia Hârșova vine cu  terenul precum și cu licența de exploatare a zăcănântului respectiv. Iar în privința exploatării, în acest domeniu ar trebui să fie interesate atât Ministerul Sănătății cât și Ministerul Turismului. În acest sens, primarul a anunțat că a lansat o provocare: ,,Haideți să dezvoltăm turismul din Dobrogea și în alte zone decât pe Litoral.” Iar asta în condițiile în care aici există posibilități cu mult mai diverse decât cele de la Marea Neagră. ,,Pe malul Dunării avem plajă, cu un nisip deosebit de fin, avem și o pădure. Deasemenea avem niște stânci spectaculoase la ,,Canarale” precum și vestigiile istorice ale cetății Carsium, singura cetate din țara noastră care a funcționat, aproape fără întrerupere, vreme de peste 1500 de ani.” Dar, unul dintre cele mai importante obiective care vor fi avute în vedere este baza de tratament. Spre deosebire de vechile improvizații, aceasta va fi o clădire modernă care va fi dotată cu toate utilitățile necesare. Iar la aceasta se vor adăuga și  facilități de cazare pentru cei care vor veni acolo. Desigur că, deosebit de importanți vor fi, ca peste tot, banii. O serie de calcule preliminare vorbesc despre sume cuprinse între trei și cinci milioane de euro, sumă care se referă doar la baza terapeutică. Facilitățile de cazare urmează să fie finanțate separat, mai mult ca sigur printr-un parteneriat public-privat, ori sub oricare altă formă. Până acum au fost obținute toate avizele necesare de la instituțiile competente în acest domeniu. Dar, unul dintre cele mai importante scopuri pe care-l urmăresc autoritățile locale din Hârșova este obținerea statutului oficial de ,,Stațiune balneară”, statut care să trebuie să fie consfințit printr-o Hotărâre de Guvern. Iar asta pentru că acest statut oficial va permite accesarea de fonduri europene. Cam cât timp va fi necesar pentru realizarea ,,stațiunii balneare” de la Hârșova? Specialiștii de acolo estimează că este vorba de circa cinci ani. La care se vor adăuga alți zece ani pentru dezvoltarea infrastructurii din zonă, inclusiv realizarea unor legături civilizate cu restul obiectivelor de interes din zona orașului Hârșova. Pare un proiect excesiv de optimist? Poate că da! Sau poate că nu! În definitiv, superbele stațiuni balneare de la Herculane sau de la ,,1 Mai” au pornit, și ele, de la un ,,T-zero”, care nu au fost diferite de cele de la Hârșova! De ce n-ar parcurge și orașul de pe Dunăre un ,,drum” asemănător? Primarul de acolo este deosebit de optimist: ,,Aici, la noi, există vestigiile a circa șapte mii de ani de istorie, de la urmele neoliticului descoperite în ,,Tell-ul” de pe malul Dunării, până la restul vestigiilor străvechi care ies la iveală în urma cercetărilor recente. De ce nu am lăsa și noi în urmă propriile noastre realizări, care să rămână moștenire urmașilor noștri?”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.