Hotarele istorice Vocalize în re minor (11)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Hotarele istorice Vocalize în re minor, apărut la  Editura Junimea din Iaşi, în 2015.

 

  1. Situl cu cei mai vechi străbuni

– evenimente şi consecinţe (1) –

„O descoperire senzaţională!” au titrat gazetele pe paginile de gardă, cu litere de o şchioapă şi cu numeroase fotografii. „În Republica Vandana de Nord, arheologii au găsit urme de necontestat aparţinând celei mai vechi civilizaţii cunoscute. Ceea ce până nu de mult părerea doar o ipoteză curajoasă a fost confirmat de către laboratoarele specializate a patru mari universităţi.”

Singurul neajuns al epocalei descoperiri era că arealul cercetat se afla exact lângă graniţa dintre cele două republici surori, Vandana de Nord şi Vandana de Sud. Iar ultimele săpături au indicat că străvechea localitate, fără să ţină seama de actualele reglementări, se întindea şi sub gardul electrificat. Ştirea, care a făcut repede înconjurul lumii – în fond, pietatea ne obligă să-i cinstim pe cei mai vechi străbuni ai noştri, ai tuturor -, a iscat nenumărate discuţii pe toate meridianele. Concluzia era una singură: o măsură administrativă nu poate opri continuarea unor cercetări de o asemenea importanţă. Aşa că, presate de opinia publică internaţională, Marile Puteri au decis mutarea gardului de sârmă electrificată cu 200 metri mai spre sud. Da, însă locuitorii din Republica Vandana de Sud s-au simţit văduviţi nu numai de acel teren din patria lor sfântă, dar şi de situl mutat în întregime în Republica soră Vandana de Nord. Aşa că, după o şedinţă de urgenţă a Cabinetului, Republica Vandana de Sud a decretat ruperea oricăror relaţii cu Republica Vandana de Nord (numită „agresoare”), ceea ce a avut cel puţin trei consecinţe:

  1. Începerea săpăturilor şi în partea sudică a sitului;
  2. Mobilizarea trupelor la graniţa cu Republica Vandana de Nord şi pregătirea populaţiei pentru o invazie devenită atât de probabilă;
  3. Întreruperea traficului de boia, chiar şi pe cale de contrabandă. (Chiar dacă nu se putea afirma deschis, contrabanda cu boia a reprezentat nu mai puţin de 64,28% din PIB-ul Republicii Vandana de Sud[1]. Fapt ce a dus, desigur, la o scădere semnificativă a nivelului de trai.)

După trei luni, Marile Puteri, îngrijorate că noul curent de unificare a celor două republici surori a luat tot mai mare amploare, a delegat Cea Mai Mică Mare Putere la un arbitraj. Obosite, cele două părţi în litigiu, după negocieri dure, au acceptat ca pe locul sitului să se instituie o zonă neutră sub protecţia ONU, NATO, UNESCO + Federaţia Rusă, China, Japonia şi Trinidad Tobago.

Măsura a fost bine primită, contrabanda cu boia a reînceput, nivelul de trai nu numai că a revenit la cotele de dinaintea conflictului, dar a şi crescut cu 1,65% în Republica Soră Vandana de Sud[2].

Toate bune şi frumoase, însă acum marea problemă este că artefactele din nordul sitului par a fi mai vechi decât artefactele din sudul sitului. Ceea ce, bineînţeles, cetăţenii din sud nu pot să admită. Un nou conflict n-are cum fi evitat.

Aceasta este situaţia.

 

  1. Situl cu cei mai vechi străbuni

– evenimente şi consecinţe (2) –

Situl cu cei mai vechi străbuni reprezintă o descoperire epocală, fapt ce nu poate fi contestat nici de către veşnicii cârcotaşi atât de răuvoitori. Artefactele scoase după atâtea milenii la suprafaţă dovedesc nu numai vechimea lui Homo Sapiens pe Terra, ci şi evoluţia extraordinară a speciei umane: pe de o parte, s-au găsit nenumărate texte pe un fel de nailon în sectorul numit de arheologi „biblioteca”[3], pe de altă parte au fost găsite şi un fel de fotografii 4D reprezentând figuri umanoide, probabil reprezentând personalităţi importante ale strămoşilor noştri.

După cum se ştie, situl cu cei mai vechi străbuni a fost pus sub controlul unei comisii de arbitraj internaţional numită de ONU, NATO, UNESCO + Federaţia Rusă, China, Japonia şi Trinidad Tobago. Da, însă nici veşnicii cârcotaşi atât de răuvoitori n-au îndrăznit să nege că terenul respectiv se află pe teritoriul celor două Republici Surori Vandana de Nord şi Vandana de Sud. De aici un nou pocinog: sectorul „biblioteca”, cel cu scrierile pe un fel de nailon era şi el exact pe locul unde a trecut gardul de sârmă electrificată, iar în partea dinspre nord au fost depistate mai multe texte bine păstrate, în vreme ce în parte din sud scrierile sunt mai distruse. Aşa că Guvernul legitim al Republicii Vandana de Nord a izbutit o ingenioasă manevră diplomatică iniţiind tratative secrete cu Guvernul nu mai puţin legitim al Republicii Surori Vandana de Sud, tratative prin care cele două ţări gazdă să perceapă o taxă pentru exploatarea sitului. A fost o manevră ingenioasă, dar cei din Sud au ajuns s-o considere în curând ticăloasă, atunci când au văzut că nordicii pretind o cotă mai mare de încasări, conform articolului 32, aliniatul 7, unde se specifică „în treacăt” că se va taxa „în conformitate cu relevanţa celor descoperite”, fiind evident că scrierile aflate mai în nord sunt mai bine păstrate[4].

În vreme ce armele au început să zăngăne din nou de o parte şi de alta a celor trei sute optzeci şi şapte kilometri de sârmă electrificată, Marile Puteri au izbutit, în ultima clipă, să aplaneze conflictul impunând anularea taxei în litigiu. Dar s-a ivit o nouă problemă: în fotografiile găsite se poate observa, fără putinţă de tăgadă, că umanoizii din sud erau în medie cu cel puţin şase centimetri[5] mai înalţi decât umanoizii din nord. Aşa că savanţii din cele două republici surori au emis teorii ştiinţifice, validate de cele două academii, prin care nordicii susţineau că sunt urmaşii unei civilizaţii mai vechi, iar sudicii că strămoşii lor au evoluat mai mult. Aşa că armele au început să zăngăne din nou de o parte şi de alta a celor trei sute optzeci şi şapte kilometri de sârmă electrificată. Mândria naţională este sfântă şi nici un om conştient nu poate permite să fie terfelită. Sub nici un chip!

Situl cu cei mai vechi străbuni rămâne o descoperire epocală, fapt ce nu poate fi contestat nici de către veşnicii cârcotaşi atât de răuvoitori.

Să fie limpede!

 

  1. Scrierile din situl cu cei mai vechi străbuni (I)

– ştiinţa –

De când lumea, când ştiinţa a devenit politică lucrurile au luat-o razna. De când lumea! Nici în cazul textelor descoperite în situl cu cei mai vechi străbuni lucrurile n-au izbutit să se dezvolte altfel. Nici în cazul textelor descoperite în situl cu cei mai vechi străbuni!

Academia de Înalte Studii din Republica Vandana de Nord a publicat un studiu în şapte volume (nu mai puţin de şase mii două sute de pagini) în care a dovedit „pe baza unor migăloase studii antropometrice” că oasele umanoide găsite în situl cu cei mai vechi străbuni sunt cu atât mai lungi, cu cât corpurile dezgropate se află mai la nord. Lucru pe care nici cei mai înrăiţi denigratori ai Republicii Vandana de Nord n-au cum să-l nege! Da, dar în scrierile pe tăbliţe dintr-un fel de nailon relevanţa acestei dezvoltări sensibil mai pronunţate a indivizilor din nord este motivată, susţin academicienii din Nord, de un grad de civilitate superior datorită folosirii plugului din lemn de esenţă tare încadrat în fâşii de piatră cioplită. (În Sud nu există arbori cu esenţă tare…)

Drept răspuns, după numai trei luni de studiu al Comisiei Superioare pentru Cercetarea Scrierilor din Situl cu Cei Mai Vechi Străbuni (C.S.p.C.S.d.S.c.C.M.V.S.), savanţii din Sud au reuşit o altă descoperire senzaţională: cu ajutorul celor mai sofisticate lasere, ei au desluşit mai multe straturi suprapuse de nailon ca suport pentru textele în discuţie şi – atenţie! – cei mai vechi străbuni au folosit o tehnică grafică prin care anumite semne dintr-un strat se succedau într-o ordine anume cu anumite semne din alt strat. Aşa că sensul corect al celor notate nu era decât cel astfel citit. Or, în urma acestei descoperiri cu adevărat uimitoare, în Raportul Oficial rezultat, se afirmă cuvânt cu cuvânt că „toate cele şapte volume ale Academiei de Ştiinţe din Republica Vandana de Nord sunt bune doar pentru ca foile lor să fie folosite drept hârtie de împachetat”, au afirmat membrii Comisiei Superioare pentru… Iar academicienii din Nord au reacţionat numind, la rândul lor, că Raportul („mizerabilul document direct ofensator la adresa poporului nostru”) nu este bun nici măcar pentru a fi folosit drept hârtie igienică, „întrucât este prea murdar”.

De când lumea, când ştiinţa a devenit politică lucrurile au luat-o razna. De când lumea! Nici în cazul textelor descoperite în situl cu cei mai vechi străbuni lucrurile n-au izbutit să se dezvolte altfel. Nici în cazul textelor descoperite în situl cu cei mai vechi străbuni: armele zăngăne din nou de o parte şi de cealaltă a gardului de sârmă electrificată.

[1] Cei din Republica Vandana de Nord refuză să dea publicităţii orice estimare în domeniu, dar se pare că procentul în cauză este sensibil asemănător.

[2] Republica Soră Vandana de Nord nu a făcut publice datele.

[3] Se pare că, deşi sunt socotite „secret de stat” şi, deci, conţinutul lor n-a fost pus la dispoziţia publicului, acele scrieri ar conţine date extrem de preţioase. Păzite cu străşnicie, ele au fost salvate – în ultima clipă! – de tentativele unor infractori de a le fura, precum şi de fanaticii care le-au declarat „eretice”.

[4] Cei doi miniştri din Republica Soră Vandana de Sud care au semnat documentul au fost executaţi pentru înaltă trădare a intereselor suverane ale ţării, unul dintre ei fiind împuşcat, celălalt spânzurat întrucât în cazul lui a existat şi acuzaţia de luare de mită în formă calificată.

[5] Mai exact, cu 6,31 centimetri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.