Ilie Şerbănescu: Controalele fiscale sunt dirijate politic în punctele critice

Analistul economic Ilie Şerbănescu susţine că evaziunea fiscală este dirijată politic. El a subliniat că sistemul actual de conrol nu trebuie schimbat cu nimic, trebuie numai să fie înlocuiţi oamenii noştrii cu străini.

Nu mai puţin de patru instituţii de control fiscal şi economic există în România – toate cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale şi identificarea banilor care evită bugetul de stat. Este vorba despre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Garda Financiară, Poliţia Economică şi Curtea de Conturi a României. În toate aceste instituţii lucrează, în total, 30.000 de persoane care se ocupă strict de tot ceea ce înseamnă controlul fiscal şi procesarea acestuia. La finalul anului 2009, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) erau angajate, la nivelul întregii ţări, 25.000 de persoane, la Garda Financiară 1.400, la Poliţia Economică 1.800, iar la Curtea de Conturi 1.550, anunţă cursdeguvernare.ro.

Cu toate acestea, punctele critice ale evaziunii fiscale sunt evitate la noi în ţară. „Punctele critice se cunosc, dar nu acolo se face controlul. Controlul coboară şi evită punctele critice şi se duce acolo de unde se poate lua o şpagă. Punctele critice sunt industria alcoolului, industria petrolului, a tutunului. Acolo e 80% din evaziunea fiscală, dar acolo nu se fac controale decât ca să se palmeze ceva, ca să se ascundă sau să se bifeze”a spus analistul economic Ilie Şerbănescu.

El a mai spus că o altă cauză a lipsei de eficienţă a controalelor este dirijarea lor politică. „A doua chestiune este depolitizarea completă a acestor instituţii de control. Ori în momentul de faţă ele sunt politizate. Ce implicaţii are asta? În primul rând că sunt oameni puşi acolo care nu se pricep şi doi, controalele sunt comandate sau dirijate politic, te duci acolo că ala a vorbit nu ştiu ce, iar la ăla nu te duci pentru că e prietenul nostru. De acolo nu se ia şpagă. Şpaga se ia de la patronii de firme mici, şi nu de la cei care fac evaziunea, pentru că evaziunea este dirijată politic. Nu e nimic de făcut. Poate doar să fie aduşi nişte norvegieni la vamă şi nişte nemţi la instituţiile de control şi să fie plătiţi de ăia. Nu de noi”.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, făcut public la începutul acestei luni, România ocupă primul loc în Europa (şi al doilea în lume) la numărul de taxe pe care o companie trebuie să le plătească statului în decurs de un an. Nu mai puţin de 113 – la polul opus situându-se Suedia, ţara cu cel mai simplu sistem de impozitare din Europa, cu numai două taxe anual.

Mulţimea taxelor nu garantează, însă, şi un buget pe măsură. Acelaşi raport ne situează pe ultimul loc din Uniunea Europeană, la rata de colectare a taxelor şi impozitelor pe care firmele şi persoanele fizice le datorează statului. Cu o rată de doar 32% din PIB – potrivit lui Sorin Blejnar, şefului ANAF – faţă de 42% cât e media europeană, sau 55% cât reuşeşte să colecteze Suedia.