O mulțime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineața, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, obicei instituit în urmă cu peste 20 ani și care este foarte iubit în zonă.
La fel ca în fiecare an, oamenii au început să se adune pe platoul din fața Palatului Administrativ cu mult înainte de ora 8:00, când a început slujba religioasă, și au adus cu ei coșuri în care se aflau ouă roșii, șuncă, drob, friptură sau prăjituri.
Multe dintre coșurile de nuiele și șervetele așezate peste bucate se folosesc doar pentru acest ceremonial și au poveștile lor, unele fiind moștenite de la părinți sau bunici.
Unii dintre cei prezenți în centrul orașului au purtat costume populare secuiești, iar multe familii au participat alături de copii, cărora le-au pregătit mici coșuri cu ouă roșii, pentru ca, în acest fel, tradiția să fie transmisă mai departe.
De altfel, există persoane care în urmă cu 20 ani, pe când erau copii, au venit la ceremonial împreună cu părinții lor, iar acum participă alături de copiii lor la sfințirea bucatelor.
Imaginea cu numărul mare de oameni care s-au așezat pe rânduri atât pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc cât și în zonele adiacente și pe străzile din apropiere a fost impresionantă.
Circulația autovehiculelor a fost întreruptă pe timpul desfășurării ceremonialului.
Participanții au spus că se roagă pentru ei și familiile lor și pentru bună înțelegere și au menționat că este important ca tradițiile să se transmită din generație în generație.
Preotul Darvas Kozma Jozsef a vorbit despre această mare sărbătoare a creștinătății.
”Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare pentru noi, creștinii. În toată lumea, sărbătorim că viața nu se sfârșește odată cu moartea, ci este Învierea și viața eternă. Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat”, a spus Darvas Kozma Jozsef.
Și viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, Bors Bela, a subliniat importanța acestei sărbători religioase, dar și a obiceiului sfințirii bucatelor în aer liber, despre care a spus că este cel mai mare de acest fel din Bazinul Carpatic.
”Paștele ne amintește că viața nu se sfârșește odată cu moartea pământească. Învață că întunericul nu are ultimul cuvânt și că zorii Învierii urmează mereu după tăcerea Vinerii Mari. Noua viață se clădește în tăcerea credinței, în micile gesturi ale iubirii și în puterea speranței. Suntem chemați să ne purtăm crucea zi de zi, urmând exemplul lui Isus, nu prin fapte zgomotoase, ci prin fidelitate în lucrurile mărunte: iertare, iubire, rugăciune și slujire. Comunitatea noastră creștină, adunată la cea mai mare binecuvântare a bucatelor din Bazinul Carpatic, este dovada vie că lumina credinței arde încă în sufletele noastre. Sunt mândru că fac parte dintr-o comunitate în care tradițiile creștine sunt vii, prețuite și transmise mai departe. Să rămânem cei care nu doar își amintesc de Înviere, ci o și trăiesc în fiecare zi”, a transmis viceprimarul Bors Bela.
La fel ca în anii trecuți, slujba de sfințire a bucatelor a fost oficiată, de la un altar improvizat, de fostul episcop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Tamas Jozsef, alături de mai mulți preoți catolici.
După slujbă, preoții au mers printre rândurile lungi de oameni, au sfințit bucatele și le-au adresat credincioșilor tradiționalele urări de Paști.
La finalul ceremonialului, oamenii au intonat imnul Ungariei și pe cel secuiesc.
Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul orașului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamas Jozsef, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare.
În timp, acesta a devenit un simbol al sărbătorilor pascale catolice din oraș și o sărbătoare a comunității maghiare, la ea participând și persoane din satele aflate în apropierea municipiului Miercurea-Ciuc.
Oamenii acestia, pur si simplu nu doeresc sa fie iubiti.
In tara adoptiva -Romania, unde ai toate drepturile, ai cele mai multe drepturi (ca minoritar) decat orice alta minoritate din alta tara, puteai sa intonezi intai imnul tarii in care locuiesti, si ai cetatenie, si apoi orice alt imn vrei. Macar din bun simt, pe care din pacate nu il au. Ba, chiar o fac ostentativ.
Sa faca o comparatie cu ungurii minoritari din Ucraina, poate ca, alor nostri, le revine sau le vine pt. prima data, buna crestere si bunul simt.
Si la Sf. Maslu se pun pe masa felurite, apoi se sfintesc. Totusi daca ma gandesc bine, cosul prezinta o frugalitate a vietii. Iar frugalitatea in Romania este o stare pe care unii nu au mai gustat-o de mult dar o ofera altora. Lasati povestea cu imnurile, va agatati de neesential! Omul de foame mai si canta. Insa voi ajungeti sa omiteti ca de Pasti transpare ipocrizia guvernarii. Se vor pe veci stapani.
Tara condusa de patrioti nu de tradatori ca Romania.
Foarte frumos! Subscriu! Si eu am imnul meu! Ia gata, fiecare cu imnul lui! Desteapta-te romane! Io m-am desteptat! Voi?
Și în Baia Mare și localitățile din zonă dacă mergeați, în dimineața de Paști sunt pline curțile bisericilor greco-catolice și greco-ortodoxe de coșuri cu bucate ce vor sfinție individual de preoți. Și în anii 50 la Biserica de pe strada Malinovski (Baia Sprie) pe platoul din față în dimineața de Paști era plin de coșuri cu bucate ornate cu ștergare (șterguri) deosebite, iar preotul sfințea bucatele zicând Hristos a Înviat. Dacă obiceiul este și la români nu ne minunăm și nu cântăm
“O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română” ca e populism și suveranism, adică repetă idioții utili dezbinării anti-european.
„primavis” citește te rog ce a apărut la postarea ta.Dacă ai vrut să scrii altceva sunt de acord cu tine.Dacă ceea ce este scris este ceea ce gândești , te rog să mai citești TOATE variantele istoriei de după 1800 și apoi să revii cu o postare.Succes la lectură!
Am avut doi băieți de acolo, pe care i-am învățat meserie.La început erau mai reticenți dar la sfârșit, ne-am despărțit în termeni mai mult decât amiabili.Erau băieți faini.Când am trecut prin Secuime, mulți ani după asta, prin 2016 parcă, n-am avut absolut nici un stres din partea cuiva.Oamenii de treabă n-au nimic cu alții ca ei.Pentru învrăjbire ai nevoie de politică și de oameni de nimic cu vise de mărire care s-o populeze.
Foarte frumos.Curand nu va mai fi asa umflat orzul in sudisti ca granita Imperiului Austro-ungar cu Ucraina de West va fi pe unde a mai fost.
orzul/secara se face in solurile mai slabe, in cernoziom se face graul…iar sudistii ca si moldovenii au dat cei mai multi creatori de arta si stiinte…iar cele trei-patru judete cu multiculturalism nu inseamna mare lucru…pustiu ca la Borsec…
#primavis.13:48. Mai documenteaza-te ce trebuie declarat la recensământ!!
Ce imnuri or auzi 8.000.000 de migranți români care au terminat-o demult cu”patria mamă”? În alte vremi, secuii erau fideli României, chiar și contra Ungariei care-i călca cu tocul cizmei.Azi, fac ce au făcut toți românii trădați de politică de la București.
@singur, Subscriu!
Într-un teritoriu(țară nu mai suntem din ’89) se poate canta/intona orice! Anormalitatea ar fi fost sa se intoneze Imnul SUBcoloniei! Triste vremuri…
Ce noroc au romanii din Ucraina ca nu canta imnul Romaniei! I-ar fi macelarit ucrainenii.
Două lucruri nu sunt în regulă: imnul secuiesc și imnul unguresc.
De ce? Păi câți secui s-au declarat ca atare la recensământ?
Și al doilea: nu trebuie să intoneze imnul țării care-i suportă? Eu nu am auzit să se cânte imnul turcesc în Germania.
Musai sa scrii prostii? Dar oltenii, sau moldovenii au declarat la recensamant ca sunt asa? Deci dupa parerea ta romanii care traiesc sau se afla intr-o tara straina nu au voie sa canta imnul Romaniei?
Secuii din Romania nu sint in strainatate.