(VIDEO) Încoronarea lui Frederik al X-lea. Regele a salutat mulțimea de la balcon

Frederik al X-lea a devenit duminică rege al Regatului Danemarcei, succedându-i mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie. Aproximativ o sută de mii de danezi au sărbătorit evenimentul în capitala Copenhaga.

Puţin după ora 14:00 (13:00 GMT), Margrethe a II-a a semnat declaraţia de abdicare, un document fără precedent în istoria contemporană a acestei monarhii milenare, fiul său cel mare, în vârstă de 55 de ani, urcând astfel pe tronul Regatului Danemarcei.

Numeroşi locuitori din toată Danemarca s-au adunat duminică în capitală, semn al popularităţii uriaşe de care se bucură monarhia.

Frederik André Henrik Christian, prinţ al Danemarcei, conte de Monpezat, s-a născut la 26 mai 1968, şi este fiul reginei Margrethe a II-a şi al prinţului Henrik al Danemarcei (1934-2018). Prinţul Coroanei a fost creştinat în Holmens Kirke din Copenhaga la 24 iunie 1968. Şi-a început educaţia la Krebs’ Skole (1974-1981), apoi, a studiat acasă la Amalienborg (1974-1976) şi a reluat din clasa a III-a cursurile la Krebs’ Skole. A studiat, apoi, la École des Roches din Normandia, Franţa (1982-1983). În 1986, a absolvit şcoala secundară superioară a Gimnaziului Oregaard, iar în 1995, a absolvit Ştiinţe politice la Universitatea din Aarhus. S-a specializat în acest domeniu studiind la Universitatea Harvard, SUA, între 1992 şi 1993. În 1994, s-a alăturat Misiunii Daneze la ONU din New York şi a fost detaşat la Ambasada Regală Daneză la Paris ca prim-secretar al ambasadei (oct.1998-oct.1999). Vorbeşte franceză, engleză şi germană, potrivit site-ului oficial al Casei Regale a Danemarcei, https://www.kongehuset.dk/.

Educaţia militară a Prinţului Moştenitor a început în 1986, în Regimentul de Pază al Reginei.
Prinţul Moştenitor Frederik a participat, în 1986, la o expediţie în Mongolia, iar în 2000, a participat la „Expediţia Sirius 2000”, organizată în partea de nord a Groenlandei, o expediţie ce a durat patru luni şi în care au fost parcurşi 2.795 km cu sania trasă de câini.

Este patronul multor organizaţii, instituţii şi fundaţii naţionale şi este membru de onoare al diferitelor asociaţii şi societăţi, care acoperă o gamă largă de domenii precum afaceri, cultură, sport, durabilitate şi servicii sociale.

Organizarea în 2009, la Copenhaga, a Conferinţei ONU privind schimbările climatice, COP-15, l-a determinat pe prinţul Frederik să pună accent pe provocările globale legate de climă şi mediu, subliniind rolul Danemarcei ca stat lider în transformarea ecologică. În acelaşi an, Prinţul Moştenitor a devenit patronul parteneriatului danez public-privat Climate Consortium Denmark, denumit mai târziu „State of Green”. În 2020, a înfiinţat Premiile Internaţionale de Afaceri „ASR Prinţul Moştenitor Frederik” acordate companiilor internaţionale care depun eforturi deosebite pentru promovarea soluţiilor daneze la nivel global.

Pe lângă durabilitate şi inovare, antreprenoriatul, ştiinţa, învăţarea şi tehnologia joacă un rol important în implicarea Prinţului Moştenitor în societatea daneză. Alteţa Sa Regală este, printre altele, patronul organizaţiei „Denmark Bridge”, al cărei scop este de a asigura un acces mai bun al companiilor şi antreprenorilor danezi la cunoştinţe, reţele şi capital în SUA. În 2021, în calitatea sa de patron al sărbătoririi la nivel naţional a 200 de ani de la descoperirea electromagnetismului de către Orsted, Prinţul Frederik a contribuit la promovarea educaţiei tehnice şi ştiinţifice la toate nivelurile de vârstă. În plus, a fost patronul ScienceYear22, ceea ce a contribuit la creşterea curiozităţii şi interesului danezilor pentru universul ştiinţei.

Sportiv pasionat încă din copilărie, este un puternic susţinător al mesajului potrivit căruia toată lumea trebuie să rămână activă fizic de-a lungul întregii vieţi. La împlinirea vârstei de 50 de ani, în 2018, a avut iniţiativa unui eveniment de alergare în comunitate „Royal Run”, care reuneşte, în fiecare an, aproape 80.000 de danezi. A fost un membru activ al Comitetului Olimpic Internaţional (2009-2021), având ca obiectiv inspirarea tinerilor de a avea o viaţă sănătoasă şi activă. A fost implicat în Comisia Sport pentru Toţi a CIO şi în planificarea Jocurilor Olimpice pentru Tineret de la Lausanne, Elveţia, în 2020, arată https://www.kongehuset.dk/.

În calitatea sa de patron al organizaţiilor Crucea Roşie şi Salvaţi Copiii, Prinţul Moştenitor s-a angajat în efortul de a ajuta persoanele vulnerabile şi dezavantajate din Danemarca, precum şi din alte părţi ale lumii. A vizitat tabere de refugiaţi din mai multe zone ale lumii şi a sprijinit familiile defavorizate din Danemarca.

Prinţul Moştenitor este preşedintele Consiliului de Administraţie al Fundaţiei „Prinţul Moştenitor Frederik şi Prinţesa Moştenitoare Mary”, care are, printre altele, scopuri umanitare, sociale, culturale, ştiinţifice şi sportive. În fiecare an, acordă burse din Fondul „Crown Prince Frederik”, care oferă sprijin financiar pentru un an de studiu la Şcoala „John F. Kennedy” de la Universitatea Harvard din SUA, unde Prinţul Moştenitor a studiat în 1992-1993.

Prinţul Coroanei Frederik s-a căsătorit cu australianca Mary Elizabeth Donaldson (n. 5 febr. 1972), la 14 mai 2004, care a devenit Alteţa Sa Regală Prinţesa Coroanei Mary Elizabeth a Danemarcei. Ceremonia de nuntă a avut loc la Catedrala din Copenhaga, festivităţile fiind organizate la Palatul Fredensborg.

Mai multe evenimente oficiale au marcat succesiunea tronului în această zi:

*La ora 13.35, ora locală, cuplul prinţului moştenitor şi prinţul Christian călătoresc într-o maşină de la Palatul Frederik al VIII-lea din Amalienborg până la Palatul Christiansborg.

*La 13.37, regina călătoreşte cu o trăsură de la Palatul Christian al IX-lea din Amalienborg la Palatul Christiansborg, escortată de Regimentul de Husari de Gardă.

*La 14.00, regina, prinţul Moştenitor şi prinţul Christian participă împreună cu Guvernul şi secretarul Consiliului de Stat la Consiliul de Stat în Palatul Christiansborg. Succesiunea are loc în cadrul şedinţei Consiliului de Stat în momentul în care Regina semnează declaraţia de abdicare.

*La 14.15, regina Margrethe pleacă de la Palatul Christiansborg cu o maşină la Palatul Christian al IX-lea, Amalienborg.

*La 14.30, regele şi regina organizează o întrunire cu persoane special invitate.

*La 15.00, regele Frederik al X-lea iese la balconul Palatului Christiansborg, după care prim-ministrul proclamă urcarea Majestăţii Sale la tron. Regele susţine o alocuţiune şi încheie cu un mesaj reprezentativ.

*La 15:10, după proclamaţie, sunt trase 3 x 27 de salve de tun de către Bateria Sixtus din Holmen, Copenhaga. Steagul regal este coborât la Palatul Christian al IX-lea şi se ridică din nou la Palatul Frederik al-VIII-lea, Amalienborg.

*La 15:30, regele şi regina călătoresc într-o trăsură, escortaţi de escadrila călare a Regimentului de Husari ai Gărzii, de la Palatul Christiansborg la Palatul lui Frederik al VIII-lea, Amalienborg.

Cu ocazia urcării pe tron a unui nou suveran, steagul va fi arborat pe toate clădirile statului şi navele de stat din întreg Regatul.

Luni, 15 ianuarie 2024, Familia Regală participă la celebrarea succesiunii la tron a Parlamentului Danez, iar duminică, 21 ianuarie 2024, la o ceremonie religioasă la Catedrala din Aarhus, condusă de Episcopul de Aarhus Henrik Wigh-Poulsen, potrivit programului anunţat.

Originile monarhiei daneze au putut fi urmărite în decursul istoriei până la Gorm cel Bătrân (Gorm den Gamle, m. 958). Monarhia a fost iniţial electivă, dar, în practică, alegerea a fost în general limitată la fiul cel mare al monarhului sau la o rudă apropiată. De la sfârşitul secolului al XIII-lea, regele a semnat o cartă a încoronării care a limitat puterile monarhului, explică pagina Casei Regale a Danemarcei – www.kongehuset.dk.

Când absolutismul a fost introdus în 1660-1661, monarhia electivă a fost înlocuită cu monarhia ereditară. Succesiunea, care se baza pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, a fost stabilită în Lex Regia din 1665, care reglementa şi relaţiile interne ale Casei Regale. Constituţia democratică din 5 iunie 1849 a schimbat statutul monarhiei în constituţională. Actul de succesiune datat 27 martie 1953 a permis urcarea pe tron a unei femei, document ce i-a permis Reginei Margrethe să acceadă la tron în 1972. În 2009, Actul de succesiune a fost modificat astfel încât copilul cel mai mare (indiferent de sex) să urce la tron, potrivit sursei citate.

Liniile directe ale vechii dinastii daneze au dispărut odată cu moartea lui Christoffer al III-lea în 1448. În acelaşi an, Ducele Christian de Oldenborg a fost ales pentru a fi rege al Danemarcei şi a luat numele de Christian I. Acesta aparţinea uneia dintre ramurile laterale din dinastia originală şi a devenit fondatorul familiei regale de Oldenborg, care a domnit până în 1863, când ultimul suveran al acelei linii, Frederik al VII-lea, a murit fără să aibă copii.

În conformitate cu Actul de succesiune din 1853, tronul a revenit rudei lui Frederik al VII-lea, prinţul Christian de Glucksborg, care era un descendent direct al Casei Regale. A urcat pe tron sub titulatura de Christian al IX-lea şi a devenit unul dintre cei mai longevivi monarhi din Danemarca (1863-1906). De asemenea, a fost primul monarh al actualei Case de Glucksborg. Christian al IX-lea a fost supranumit „socrul Europei”. Dintre cei cinci copii ai săi, prinţesa Alexandra s-a căsătorit cu Edward al VII-lea al Angliei, prinţesa Dagmar s-a căsătorit cu ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei, prinţesa Thyra s-a căsătorit cu ducele Ernst August de Cumberland. În 1863, fiul său, Vilhelm, a devenit rege al elenilor şi a luat numele George I. Iar în 1905, nepotul lui Christian al IX-lea, Carl, a devenit rege al Norvegiei sub numele de Haakon al VII-lea. Casa Regală a Danemarcei era astfel direct legată de multe dintre casele regale ale Europei.

Fiul lui Christian al IX-lea, Frederik al VIII-lea, a urcat în cele din urmă pe tron în 1906, la vârsta de 63 de ani. La moartea sa, în 1912, a fost succedat de fiul său cel mare, Christian al X-lea, care a fost rege al Danemarcei în ambele războaie mondiale. El este amintit ca „Regele Ecvestru” datorită călătoriei în care a traversat vechea graniţă la reunificarea Iutlandei de Sud cu Danemarca în 1920, precum şi pentru plimbările sale călare pe străzile din Copenhaga în primii ani ai ocupaţiei germane, între 1940 şi 1945. Christian al X-lea a murit în 1947 şi a fost succedat de fiul său cel mare, Frederik al IX-lea, care se căsătorise cu prinţesa suedeză Ingrid, în 1935. Cuplul regal a avut trei fiice: Prinţesa Margrethe (n. 1940), Prinţesa Benedikte (n. 1944) şi Prinţesa Anne-Marie (n. 1946).

Când Frederik al IX-lea a murit în 1972, fiica sa cea mare a fost proclamată Regina Margrethe a II-a. În 2013, linia Glucksborg a Casei Regale a Danemarcei a sărbătorit 150 de ani pe tronul Danemarcei, aminteşte sursa citată.

Tradiţia proclamării şi programul ceremoniilor

De la Constituţia din 1849, a existat o tradiţie conform căreia suveranii danezi sunt proclamaţi la Palatul Christiansborg atunci când are loc şi accederea la tron. Prin urmare, atât Regele Frederik al IX-lea, cât şi Regina Margrethe a II-a au fost proclamaţi la Palatul Christiansborg în 1947, respectiv 1972. De două ori, însă, regele a fost proclamat la Amalienborg, reşedinţa oficială a Casei Regale. Prima dată a fost la 30 ianuarie 1906, când Frederik al VIII-lea a preluat tronul. La acea vreme, Palatul Christiansborg era în reconstrucţie după incendiul din 1884. Şase ani mai târziu, a trebuit să fie proclamat un nou rege, după moartea subită a lui Frederik al VIII-lea. Deoarece Palatul Christiansborg era încă în reconstrucţie, proclamarea lui Christian al X-lea, la 15 mai 1912, a avut loc tot la Amalienborg.

Tradiţia proclamării accederii la tron provine din cele mai vechi timpuri, când succesiunea era anunţată poporului la „landsting” – adunări deschise în diferite regiuni ale ţării. Proclamarea era făcută de un oficial de încredere, care anunţa schimbarea tronului în toate cele patru colţuri ale lumii, astfel încât toată lumea să aibă ocazia să o audă. Întrucât, în prezent, evenimentul are loc la balconul Palatului Christiansborg, prim-ministrul responsabil face proclamaţia către trei colţuri ale lumii, având Sala Tronului în spate. Şefa guvernului în funcţie, Mette Frederiksen, este cea care duminică, 14 ianuarie 2024, îl proclamă pe Majestatea Sa Regele Frederik al X-lea de la balconul Palatului Christiansborg.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.