INML fără oameni și fără bani. Familiile pot aștepta după autopsii, iar justiția după expertize

INML funcționează cu datorii de aproape 5 milioane de lei și doar patru autopsieri. Pensionările și lipsa banilor amenință și laboratoarele, iar directorul institutului avertizează că expertizele ar putea fi făcute tot mai târziu.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
INML fără oameni și fără bani. Familiile pot aștepta după autopsii, iar justiția după expertize

Sursa FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

INML funcționează cu datorii de aproape 5 milioane de lei și doar patru autopsieri. Pensionările și lipsa banilor amenință și laboratoarele, iar directorul institutului avertizează că expertizele ar putea fi făcute tot mai târziu.

INML se confruntă cu probleme tot mai mari de finanțare și personal. Datoriile instituțiilor care solicită expertize se apropie de 5 milioane de lei, de peste două ori mai mult față de anul trecut. INML mai are doar patru autopsieri, iar noi pensionări ar putea afecta laboratoarele. În aceste condiții, conducerea avertizează că unele autopsii și expertize riscă să fie făcute cu întârziere.

Directorul INML, medicul legist Sorin Hoştiuc, spune că lipsa banilor este, în acest moment, cea mai mare problemă a sistemului. Situația este agravată de reducerea fondurilor pentru salarii.

„Principala problemă este cea financiară, pentru că resursele care sunt alocate către sistemul medico-legal sunt total insuficiente. Şi nu numai că sunt total insuficiente, dar şi puţinele resurse care se alocau până anul trecut nu se mai alocă. De exemplu, anul trecut, în această perioadă, datoriile către INML ale Poliţiei şi celorlalţi beneficiari erau undeva pe la 2 milioane de lei, acum sunt aproape de 5 milioane de lei.

Lucrurile astea au fost agravate şi de Ordonanţa 7, care a făcut ca institutele medico-legale să beneficieze, ca să zic aşa, de o reducere cu 10% a fondului de salarii. Şi toate aceste probleme au culminat în această perioadă cu imposibilitatea desfăşurării activităţii la limite minime, uneori. Drept dovadă, ştiţi situaţiile în care suntem puşi în imposibilitatea de a efectua autopsii în ziua următoare celei în care aduc cadavrul la INML”, spune Hoştiuc, pentru News.ro.

INML mai are patru autopsieri. Pentru funcționarea normală ar fi nevoie de șase sau șapte

Problemele financiare se suprapun peste lipsa personalului. Doi autopsieri au plecat în ultimul an, astfel că institutul mai are patru. Potrivit directorului, pentru volumul de activitate din București ar fi necesari cel puțin șase sau șapte autopsieri.

„În momentul de faţă, avem patru autopsieri, pentru că doi au plecat în ultimul an. Deci, anul trecut, în această perioadă, aveam şase. Ca să putem funcţiona în limite cât de cât normale, având în vedere încărcarea pe Bucureşti, am avea nevoie de undeva pe la 6-7 autopsieri. Pentru că vă daţi seama că să faci o autopsie e extrem de dificil şi mental, şi fizic”, a precizat medicul legist.

Suprasolicitarea nu înseamnă doar întârzieri. Autopsierii sunt expuși riscului de accidentare și contaminare atunci când lucrează cu pacienți cu risc biologic ridicat.

„În momentul în care îi suprasoliciţi pe autopsieri, există riscul de a se tăia, de a se înţepa şi foarte mulţi dintre pacienţii noştri sunt pacienţi cu risc biologic crescut: HIV, hepatite, tuberculoză, tot felul de virusuri ciudate şi aşa mai departe. Aşa că nu-i putem forţa să facă mai mult decât pot fizic să facă.”

Lipsa personalului a dus deja la situații în care unele autopsii sunt amânate pentru ziua următoare.

„De ieri până astăzi (n.red. de marţi, 8 septembrie până miercuri, 9 septembrie) au intrat încă şapte ordonanţe. Astăzi facem opt cazuri, pentru că avem toţi patru autopsierii, şi au rămas încă două cazuri pentru mâine. Deci, timpul de aşteptare nu este mare, este în momentul de faţă de maxim o zi, doar că, din nou, noi încercăm să nu-i facem pe aparţinători să aştepte, pentru că vă daţi seama că este o situaţie socială destul de dificilă şi încercăm să dăm defuncţii cât de repede putem.”

Autopsiile sunt dispuse de organele judiciare. În București, solicitările vin de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București sau de la Serviciul Omoruri.

„Autopsiile sunt solicitate fie de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în Bucureşti, fie de către Serviciul Omoruri. Şi pentru a se putea face autopsia este nevoie de un act prin care organele judiciare dispun efectuarea acestei expertize”, a explicat directorul INML.

Pensionările amenință laboratoarele INML

O altă problemă este îmbătrânirea personalului de medicină legală. În unele zone ale țării, peste jumătate dintre medicii legiști ar putea ieși la pensie în următorii ani. Situația se vede deja la INML. Conducerea institutului va trebui să desființeze în acest an compartimentul de laborator medico-legal, după pensionarea celor doi angajați.

„Problemele sunt şi mai mari, pentru că foarte mulţi angajaţi din sistemul medico-legal sunt la limita pensiei. Sunt judeţe sau chiar regiuni în care, în următorii 2-3 ani, se vor pensiona mai mult de jumătate dintre medici legişti. La noi în Institut, de exemplu, în acest an va trebui să desfiinţez compartimentul de laborator medico-legal pentru că se pensionează ambii angajaţi şi va trebui să fac nişte realocări între laboratoare.”

Înlocuirea specialiștilor este dificilă, deoarece personalul nou are nevoie de pregătire specifică. Aceasta poate dura mai mulți ani.

„Problemele sunt cronice, sunt din ce în ce mai severe şi fără o alocare financiară în regulă şi fără a fi sprijiniţi să aducem oameni pe care să-i pregătim în timp, pentru că nu poţi să iei un asistent, de exemplu, dintr-un spital şi să-l aduci în medicina legală, este o cu totul altă meserie, nu poţi să aduci un biolog dintr-un spital să facă acelaşi lucru la medicina legală. Deci trebuie să-i înveţi câţiva ani de zile, trebuie să existe un paralelism între cel care vine şi cel care pleacă.

Riscul este ca expertizele să se facă din ce în ce mai târziu, riscul este ca expertizele să aibă o scădere a calităţii, lucru pe care, din nou, încercăm să-l evităm cu orice preţ, pentru că, vă daţi seama, sunt situaţii extrem de sensibile”, a explicat directorul INML.

Probleme sunt și în laboratorul de toxicologie. Jumătate dintre angajații cu funcții superioare ar urma să se pensioneze în următoarele luni. Presiunea asupra laboratorului a scăzut temporar, după reducerea numărului de testări antidrog solicitate de poliție.

„Şi în laboratorul de toxicologie, de exemplu, în lunile următoare se vor pensiona jumătate din cadrele superioare. Anul acesta presiunea a fost mai mică faţă de anii anteriori strict pe partea de laborator medico-legal, pe toxicologie, deoarece au scăzut foarte mult testările în trafic pentru droguri. Adică, dacă anul trecut făceam două, trei, 400 de analize pe lună, acum facem sub 100 la solicitarea Poliţiei.

Deci aici am avut un oarecare respiro. Dar, din nou, în momentul în care se va reîncepe testarea în masă în trafic, dacă nu vom putea aduce personal specializat, vom fi într-o situaţie foarte dificilă.”

INML a cerut deblocarea unor posturi, însă problema bugetului rămâne. Hoștiuc susține că bugetul de salarii pentru ultimele șase luni a fost redus cu 20%. Institutul a scos totuși la concurs un post de autopsier în septembrie.

„Noi am făcut un memorandum, nu ni s-a aprobat niciun post. Dar ulterior, la câteva zile, a venit o lege care a deblocat posturile până la sfârşitul anului. Problema este că, ok, posturile sunt deblocate, dar pentru a putea să angajăm ceva avem nevoie de buget. Pentru că noul buget de salarii pe ultimele şase luni s-a redus cu 20%. Deci asta înseamnă că dacă eu vreau să angajez o persoană va trebui să iau bani de la ceilalţi angajaţi din Institut.

Vă daţi seama că este destul de dificil. Cu toate acestea, acum, în septembrie, deci imediat după ce s-a dat această lege, am scos un post de autopsier pentru că aici situaţia era critică. Acum suntem în cursul unui concurs pentru un post de autopsier şi sper să reuşim. Am mai încercat de vreo patru ori în ultimul an prin transfer, că numai aşa se putea, şi n-a vrut să vină nimeni la INML”, a declarat acesta.

Tarife rămase la nivelul anului 2002

Directorul INML atrage atenția și asupra tarifelor plătite pentru expertizele medico-legale. Acestea au fost stabilite în 2002 și nu mai reflectă costurile actuale. O expertiză într-un caz de culpă costă 25 de lei, deși poate presupune zeci sau chiar sute de ore de lucru.

„O altă problemă, iarăşi, legată de partea financiară este cea a tarifelor, pentru că în momentul de faţă noi lucrăm după nişte tarife care au fost aprobate în 2002 şi în 2006 s-au tăiat patru zerouri.

Fiecare expertiză medico-legală are un cost. Şi aceste costuri sunt extrem de depărtate de costurile reale ale analizelor. Ca să vă dau un exemplu: pentru o culpă, care înseamnă în medie câteva zeci de ore de analiză, expertiza costă 25 de lei.”

Potrivit lui Sorin Hoştiuc, astfel de cazuri pot presupune analizarea și redactarea a sute de pagini.

„Culpa înseamnă, de multe ori, 100-200 de pagini de tehnoredactat, înseamnă zeci, sute de ore de stat, de citit, de conspectat, de analizat, de discutat în comisii cu specialişti şi aşa mai departe, costă 25 de lei. O autopsie fără analize de laborator costă 400 şi ceva de lei.”

Nici tariful unei autopsii nu ar acoperi cheltuielile materiale necesare procedurii, potrivit conducerii institutului.

„Suma, de exemplu, la autopsie nu acoperă cred că nici jumătate din costurile materiale cu efectuarea autopsiei: ai nevoie de saci, de recoltare probe, de tot felul de borcănaşe şi aşa mai departe, pe care nu le acoperi din aceşti bani. Deci finanţarea este foarte, foarte redusă. Ori, în condiţiile acestea, noi nu putem să achiziţionăm aparatură cât de cât modernă, nu putem să facem nişte proceduri mult mai sigure de transport probe, de manipulare şi aşa mai departe”, a declarat pentru News.ro directorul INML, Sorin Hoştiuc.

CITEȘTE ȘI

Medicina legală în colaps. Justiția riscă să rămână fără probe

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.