Înţelepciunea n-a mai coborât de la Păltiniş

În 2019, Editura Humanitas a publicat un compendiu al jurnalelor de idei pe care le-a scris Noica. Sub titlul Carte de înţelepciune, volumaşul din 2019 ne dă o imagine din avion a peisajelor gândirii înţeleptului de la Păltiniş.

Dar a fost Noica un înţelept? Un fin gânditor a fost, fără îndoială. Numai că ideea lui finală spune că nu poţi încheia o gândire ce se vrea a fi sistematizatoare cu o etică, ci doar cu o logică. A încercat să producă una în care contradicţia să nu mai desfiinţeze ceva sau altceva, ci să se deschidă spre un posibil încă ne-înfiinţat. Era, aici, o influenţă a şi-şi-ului din perechea undă-corpuscul cu care fizica începutului de secol XX a năucit tradiţia aristotelizantă a lui ori-ori.

Doar un gânditor înainte de el, şi anume Stéphane Lupasco, a reuşit să traducă în limbaj filosofic năceala ce s-a ivit din cutia experimentului mental în care pisica lui Schrödinger era o vreme şi vie, şi moartă.

Ciudat este că tot un român, Lucian Blaga, a căutat o soluţie conceptual-gândibilă pentru un şi-şi mai vechi decât cel apărut în fizica modernă. Era şi-şi-ul dezbătut de teologi la Niceea, în secolul IV d.Hr.: şi om, şi Dumnezeu.

Noica a văzut în şenila de tanc o metaforă cu capacităţi vizualizante suficient de puternice spre a face mai puţin contraintuitivă ecloziunea şi-şi-ului din fizică. Era o metaforă a unui fel de roată care face din mediul extern al drumului un mediu intern al rotirii înseşi.

Nu mai apare chiar atât de ciudat, aşadar, că un alt român, Basarab Nicolescu, a gândit asupra unui terţ care nu mai este exclus din joc, ca în logica lui Aristotel, ci este inclus, şi anume la trecerea de la un nivel de realitate la nivelul următor (superior). Transdisciplinaritatea propusă de Basarab Nicolescu urmează, în fizică, calea deschisă de teorema lui Gödel în matematică.

Devine limpede că şi-şi-ul undă-corpuscul punea prin el însuşi întrebări noi domeniului logicii, dar nu este chiar limpede de ce mai ales românii au ilustrat aceste întrebări pe domeniul gândirii filosofice. Nu filosofi ai ştiinţei, prin urmare, ci filosofi de factură metafizică şi-au luat libertatea de a depăşi ori-ori-ul aristotelizant. Noica este însă singurul care a ţinut să gândească până la capăt un nou formalism al logicului.

Nimic din toate acestea la ucenicii cei mai apropiaţi ai filosofului de la Păltiniş. Ei se poartă ca şi cum maestrul lor şi-ar fi încoronat opera cu o etică, iar nu cu o logică. Vremurile, da, după 1990 au părut a cere o asemenea coborâre pe pământuri mai ferme decât cele reprezentate de schimbarea la faţă a contradictoriului. Au cerut oare cu adevărat o asemenea coborâre? Dacă ne uităm acum la convergenţa totalitarismelor, cel socialist şi cel fascist, cu tradiţia democratică, ne vine a repeta că urmaşii lui Noica n-au preluat gândirea despre şenila noilor logici, aceea care internalizează mediile externe (ostile au ba).

Deşi unii l-au considerat a fi un gânditor retardat în secolul al XIX-lea, Noica a fost preocupat intens de schimbarea de paradigmă cognitivă ce venea dinspre ştiinţele tari, una care nici azi nu a fost îndeajuns asimilată de cei prea fascinaţi de feţele ideologice ale vremurilor, încă majoritari.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Ioan Buduca 1112 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Eclecticul „la nivelul urmator/superior de realitate”, forma disimulata a „saltului calitativ”…Noica fiind o persoana
    extrem de controversata e greu de spus daca flacaii care l-au vizitat erau in misiune de spionaj sau isi construiau o „dizidenta”, vremurile fiind tulburi, la orizont preparandu-se sunami-uri ideologice pustiitoare…
    Dictatura bolsevic/nazista e unica, indivizibila si nu converge cu democratia nici in somn-ul ratiunii care naste monstruozitatea notiunii inventate de unii, de la care s-a inspirat, naiv, autorul, „totalitarisme”!? Inventarea notiunii de totalitarism preluata necritic de autor are scopul, in intentia inventatorilor, de a delimita bolsevismul
    de nazism care e …”nivelul urmator/superior” al fascismului! Decat sa coboare la Aristotel era preferabil ca autorul
    sa se aplece asupra IDENTITATII inconfundabile dintre bolsevism si nazism pe toate planurile, dictatorial,politienesc,
    propagandistic, de concentrare a puterii in mainile unui partid, PARTIDUL STAT si mai departe a CONDUCATORULUI…

  2. „Nu filosofi ai ştiinţei, prin urmare, ci filosofi de factură metafizică şi-au luat libertatea de a depăşi ori-ori-ul aristotelizant. Noica este însă singurul care a ţinut să gândească până la capăt un nou formalism al logicului”.
    Probbail ca este vorba de – demonstrația apodictică (certă în virtutea premiselor revelate și validă prin faptul că ține cont de regulile silogismului),
    Si nu este vorba de – demonstrația dialectică (validă, întrucât ține cont de regulile silogismului, dar bazată pe premise provenind din cunoașterea laică),asa cum se petrece in restul demonstrattiilor, nu le spun „materialiste”,dar pe acolo.

    „Nimic din toate acestea la ucenicii cei mai apropiaţi ai filosofului de la Păltiniş. Ei se poartă ca şi cum maestrul lor şi-ar fi încoronat opera cu o etică, iar nu cu o logică.”-NIMIC DE MIRARE, CE POT CREA Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, in privinta logicii aristotelice ?EI sun „buni”la „etica” de orice fel, versati ca Liiceanu; parca Plesu este bun,totusi la ANgelogie. Adica la fiinte dinspre o viata spirituala,ceea ce nu este putin lucru.Fiecare cu talentul,”talantul”LUI.

  3. Buduca, fara suparare , esti un mare zero!Asa erau si avioanele japoneze in W W II

  4. Logica este cel mai mare castig al gandirii umane si putem spune chiar ca o defineste. Prin logica se identifica si se ordoneaza conceptele filosofice, respectiv axiomele matematice/stiintifice. Oricat de prodigioasa e o minte umana nu o
    sa poata niciodata cuprinde infinitatea aspectelor realitatii. De aceea e imposibila o sistematizare chiar si pentru o minte geniala si astfel e o himera „omul universal”. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa tindem spre universalitate. De fiecare data cand un filosof sau un om de stiinta a avut pretentia sa sistematizeze produsele gandirii umane intr-o structura ermetica au esuat…De fapt propuneau un sfarsit al gandirii si astfel al istoriei…Acest aspect l-am avut
    in vedere cand il condamnam pe…Marx ca a prefigurat in maculatura sa „un cap de linie al gandirii si istoriei”!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.