Ruşii întreprind un atac asupra unei şcoli din Doneţk, regiunea separatistă controlată de rebelii pro-ruşi începând din 2014. Circa 100 de copii mor în urma acestui atac pentru care sunt acuzate forţele armate ucrainene. Acesta este pretextul lansării unei mari ofensive ruse asupra Ucrainei, după scenariul exploziilor din 1999 din mai multe apartamente din Moscova care au servit ca pretext pentru declanşarea primului război din Cecenia sau după scenariul şi mai vechi al incendierii Reichstagului, în 1933. Urmează apoi un atac asupra statelor baltice şi ocuparea celor trei ţări membre NATO. Pentru prima dată după criza rachetelor din Cuba lumea se află aproape de un război nuclear. Este situaţia cu care se confruntă prima femeie care devine preşedinte al Statelor Unite.
Acesta este subiectul romanului 2017, al generalului britanic Richard Shirreff, până în 2014 comandant suprem adjunct al trupelor NATO din Europa. “Sunt îngrijorat, foarte îngrijorat că ne îndreptăm fără să ne dăm seama spre o catastrofă”, spune Shirreff într-un interviu pentru Newsweek. Cartea este “un dezastru literar”, scrie Financial Times. Însă generalul britanic nu a avut vreo pretenţie de la scriitura sa. Cartea s-a vrut una cu valenţe geostrategice, iar aici criticii sunt înclinaţi să o compare întrucâtva cu Arta Războiului a lui von Clausewitz.
În “2017”, Kremlinul este încurajat în acţiunile sale îndrăzneţe de convingerea că Europa de Vest şi SUA vor fi gata să facă orice, doar să nu ajungă la folosirea forţei. “Vestul are o capacitate economică mare, dar se gândesc doar la bunăstare. Au uitat să lupte pentru ei înşişi”, spune un consilier de la Kremlin în “2017”.
Generalul Shirreff spune pentru Newsweek că invazia Georgiei din 2008 şi cea a Ucrainei din 2014 “au fost operaţiuni executate cu mult profesionalism”, operaţiuni care ar putea fi reproduse în ţările baltice. El arată că perioada actuală seamănă nu cu anii 1980, ci mai degrabă cu anii 1960: scuturile antirachetă americane sunt poziţionate acum în Polonia şi România, iar exerciţiile militare se înmulţesc, replicile date de Kremlin, care ameninţă cu “pedepsirea NATO” seamănă foarte bine cu declaraţiile lui Nikita Hrusciov din vremea când cele două mari puteri îşi asigurau reciproc distrugerea.
Generalul Shirreff se teme de o posibilă venire la Casa Albă a lui Donald Trump. “Ce-i poate conveni mai mult lui Putin decât ascensiunea unui candidat care a subminat doctrina NATO a apărării colective, punând sub semnul întrebării dorinţa Americii de a-i sprijini pe europeni dacă sunt atacaţi?”.
Shirreff crede în posibilitatea unui război nuclear cu Rusia, atât timp cât regiunea Kaliningrad a devenit un adevărat depozit de arme convenţionale şi focoase nucleare. “Dacă NATO intră în război cu Rusia, acesta va fi un război nuclear”, spune generalul.
Soluţia oferită de generalul Shirreff: demonstraţii de forţă şi unitate din partea NATO, care să descurajeze mişcările ofensive ale Rusiei şi care să reducă tentaţia Moscovei de a testa soliditatea Alianţei. Shirreff crede că a speria Rusia va face ca liderii de la Kremlin să acţioneze raţional şi responsabil. Nu mai puţin, dialogul cu Rusia trebuie întărit. “Comunicarea” este lucrul la care speră generalul britanic, însă comunicarea “trebuie sprijinită de forţa militară”. “Rusia dispreţuieşte slăbiciunea şi respectă forţa”, spune generalul britanic.
Scenariul volumului “2017” poate părea fantezist. Newsweek remarcă însă semnătura de la finalul prefaţei – John Stavridis, fost comandant suprem al forţelor NATO din Europa. În luna iulie a fost vehiculat ca potenţial candidat pentru vicepreşedinte al lui Hillary Clinton. În cazul în care va face parte din echipa prezidenţială Clinton, viziunea lui Stavridis despre Rusia poate fi foarte importantă. În prefaţa romanului “2017” Stavridis scrie: “Dintre toate provocările cu care se confruntă America pe scena geopolitică la începutul secolului 21 cea mai periculoasă este ascesiunea Rusiei sub preşedintele Putin”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.