Justiția – trafic greu

Justiția din România are la activul său câteva succese, însă acestea au fost dictate politic, iar inițiatorii din umbră ai acelor decizii ar fi trebuit deja să se afle și ei alături de victimele lor. Aceasta pare acum chiar una dintre urgențele actului de justiție corectă și credibilă. O justiție aflată deasupra legii pare a domina instanțele României, susținând degringolada publică și administrativă, amplificând-o. Laboratorul aplicării legii se conduce după criterii tot mai bizare, ca o colonie. Nu funcționează, știm bine, absolut deloc sancționarea judecătorilor – de parcă aceștia ar fi perfecțiunea însăși – care încalcă legea și procedurile, în schimb, traficul de influență este sarcină de serviciu. Actul de justiție este condiționat de sfera politico-infracțională la vedere. Albul e negru și invers în justiția momentului. Sunt instanțe care compromit toată justiția din România prin absurdul pe care îl promovează. Avocați, justițiabili și funcționari asistă ei înșiși șocați la impostura unor magistrați, vădit lipsiți de onestitate, care dau impresia că se află la curtea unor scăpătați. Mecanismul după care funcționează multe instanțe are grave probleme de situare în sfera legii, judecarea după bunul-plac preluată din politică fiind regula.

Totalitarismul a lăsat în urmă un alt totalitarism, rezidual, care pare a fi țelul vremurilor actuale. Nu întâmplator infractorii și-au dat mâna cu oamenii legii în constituirea unui nou stat al infracțiunii. Statul comunist și-a perpetuat absurdul împotriva legilor democratice, sperând în restaurarea legislației totalitare. Parlamentul României a ajuns aglomerat de inși pentru care legea reprezintă exclusiv propriul lor joc de interese. Justiția a ajuns una dintre tarabele României. Legile sănătății au ajuns să fie împotriva actului medical, ale culturii împotriva culturii, iar cele pentru dezvoltare scot România din rândul lumii. Cu fiecare lege asistăm la un dezastru, cu fiecare decizie în instanțele ordinare, la un abuz pe care instanțele superioare – totuși, ceva mai profesioniste – îl vor opri.

Justiția românească în accepția comună este teribila și criminala afacere a unei oculte care va trebui depistată și dizolvată. Conexiune directă a politicii la vârf, a serviciilor și a infracționalității, acest tip de justiție funcționează vădit la ordin, prin clone, fiind o consecință și un fondator al stării de fapt. O reformă a justiției venită din interiorul acestei bresle este imposibilă, din motive pe care morala actuală le-a relevat magistral. Știam că România este țara în care votează morții. Mai nou, unii dintre români se confruntă cu instituții conduse de morți, pe care instanțele, deloc întâmplător, au sarcină să îi declare vii. Cum se pot numi acei politicieni și magistrați, dacă nu impostori? Unii politicieni au primit sancțiuni, magistrații sunt departe de așa ceva, deși reprezintă un pericol similar.

Înaltele noțiuni ale dreptului în care strălucesc valorile, oricare ar fi acestea, sunt unica sursă de progres și stabilitate a vieții publice. Justiția actuală ar trebui să se revendice programatic de la normele și filosofia dreptului, nu de la sistemul mafiot.

Recomanda
Ioan Vieru 215 Articole
Author