Kaja Kallas cere retragerea trupelor ruse din Transnistria drept condiție pentru viitoarele negocieri

Această schimbare de dinamică vine după patru ani în care blocul comunitar a urmat o politică strictă de izolare diplomatică și economică a Kremlinului, limitând la maximum contactele la nivel înalt.

Temerile Ucrainei și retragerea de facto a Statelor Unite din dosar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat public, în mod repetat, stabilirea unei reprezentări clare a Europei în procesul diplomatic. Nevoia implicării UE este presantă, pe fondul blocajului total al negocierilor mediate anterior de americani la Geneva. Ultima rundă de discuții ruso-ucrainene a avut loc în februarie, chiar înainte ca SUA și Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului, moment în care Washingtonul și-a mutat prioritățile strategice.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a explicat deschis rațiunile pentru care Kievul caută sprijinul Bruxelles-ului:

„De ce îi cere Zelenski Europei să intervină? Cred că motivul din spatele acestui lucru este că ei se tem că SUA se retrag din negocieri şi vor să menţină Europa implicată”.

De altfel, secretarul de stat american, Marco Rubio, a confirmat că în prezent nu există nicio negociere programată pe axa Washington-Moscova, deși SUA ar fi dispuse să aibă un rol constructiv dacă se va ivi ocazia.

Planul Kallas: Armistițiu și interdicții pentru Rusia în Moldova și Georgia

În acest vid diplomatic, Kaja Kallas vrea să schimbe foaia și să prezinte „cerințele” substanțiale ale Europei. Conform unor oficiali europeni, viziunea șefei politicii externe a UE include condiții prealabile extrem de stricte pentru Kremlin. Pe lângă stabilirea unui armistițiu pe frontul ucrainean, UE ar urma să solicite oficial interzicerea totală a prezenței militare ruse în state vulnerabile precum Republica Moldova (prin retragerea trupelor din regiunea separatistă Transnistria) și Georgia. Totodată, planul prevede încetarea imediată a tuturor atacurilor cibernetice, a incursiunilor cu drone și a campaniilor de dezinformare rusești care vizează statele europene.

CITEȘTE ȘI:

Cum încearcă Rusia să-și refacă influența în Europa prin cultură, artă și simboluri

Diplomații europeni au respins deja din start propunerea Kremlinului ca negocierile să fie conduse de fostul cancelar german Gerhard Schroeder, un apropiat al lui Vladimir Putin. În ciuda speculațiilor privind numirea unui emisar special al UE, oficialii consideră discuția prematură, prioritare fiind obiectivele strategice, precum notează news.ro.

Lipsa unui consens în interiorul Uniunii Europene

Deși planul este pe masă, obținerea unei unanimități la Bruxelles rămâne o provocare majoră. Un diplomat european de rang înalt a recunoscut sub protecția anonimatului că, deși sprijinul militar pentru Ucraina rămâne puternic, statele membre sunt profund divizate: unii oficiali consideră că acum este momentul pentru o presiune și mai mare și refuză orice formă de dialog cu Rusia, în timp ce alții cer pregătirea terenului pentru negocieri.

În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a încercat tatonări diplomatice prin trimiterea unui consilier la Moscova, oficialul s-a întors fără niciun semnal de flexibilitate din partea Rusiei. În schimb, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că discuțiile trebuie deschise doar când Ucraina se va afla într-o poziție de forță maximă, poziție susținută și de analiștii de la Consiliul European pentru Relații Externe, care recomandă ca testarea deschiderii Rusiei să se facă în paralel cu livrările continue de armament către Kiev.