Laura Codruța Kovesi – de la glorie la decădere

Laura Codruța Kovesi este procurorul-șef al celei mai temute instituții publice din România – Direcția Națională Anticorupție. Instituție ce dă bătăi de cap și face zile negre multor politicieni, funcționari de stat, înalți demnitari. În 2006 era numită Procuror general pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind prima femeie cel mai tânăr Procuror general din istoria României și singurul funcționar public care a deținut această funcție pe toată durata mandatului său.

Din 2013, când a ajuns la conducerea DNA, au fost puși sub urmărire penală primari, parlamentari, miniștri și chiar un prim-ministru, în persoana lui Victor Ponta, tocmai cel care a nominalizat-o. La bilanțul instituției din 2015, Kovesi declara că, „în dosarele trimise în judecată, banii dați mită au fost de 431 milioane euro“.
Kovesi continua tradiția familiei sale. Tatăl, Ioan Lascu, a deținut timp de 30 de ani, între 1980 și 2010, funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș. Și fratele ei, Sergiu Lascu, este din 2010 director general adjunct al Direcției Tehnologia Informației și Comunicare al uneia dintre companiile strategice ale statului român, Transgaz.

Într-un sondaj realizat în septembrie 2015 de către INSCOP Research, se arată că 61,2% din români aveau încredere în DNA.

Cum a ajuns Laura Codruța Kovesi în fruntea DNA

Declarații hotărâte, pozitive, pline de încredere și speranță

Victor Ponta, prim-ministru în 2013, explica felul în care sunt numiți procurorul general și șeful DNA:
„Am discutat cu președintele Băsescu dacă agreează această procedură prevăzută de lege, iar președintele mi-a confirmat faptul că da, agreează această procedură: ministrul propune, CSM avizează și preşedintele numeşte“.

Întrucât la acel moment postul de ministru al Justiției era vacant, propunerile au fost făcute de premierul Victor Ponta către Consiliul Superior al Magistraturii. În prealabil, el declarase că procurorul general şi şeful DNA urma să fie selectați în urma unei proceduri conduse de viitorul ministru al Justiţiei.

Ponta și-a justificat atunci decizia nominalizării Laurei Codruța Kovesi prin susținerea de care ea se bucura din străinătate: „Partenerii noștri europeni aveau nevoie de o garanţie că USL nu a venit la putere să pună mâna pe DNA ca să oprească anchetele anticorupţie“. Întrebat dacă o consideră „omul lui Băsescu“, Ponta a afirmat că nu ştie, adăugând: „Întrebaţi-o pe ea dacă e. Partenerii noştri europeni nu o cred omul lui Băsescu“, și a continuat: „Să renunţăm la teoria asta totuşi un pic copilărească, cum că ne plecăm în faţa partenerilor europeni. Nu ne obligă nimeni să ne plecăm, putem să facem ce vrem, dar atunci haideţi să nu ne mai plângem că nu suntem trataţi la egalitate, că nu suntem primiţi în Schengen, că nu avem mai multe fonduri europene. Dacă nu ne interesează Europa şi îi dăm cu flit….“

Doi ani mai târziu, în 2015, Victor Ponta bătea calea DNA-ului, anchetat în dosarul Turceni-Rovinari, alături de fostul senator PSD Dan Sova. Procurorii îl acuzau pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor.

„În ce o priveşte pe doamna Kovesi, pot să vă spun foarte clar că nu am niciun semn de întrebare şi nicio îndoială. Rezultatele obţinute de DNA sunt impresionante. Ba mai mult, pot să vă spun ca am semnat decretul de numire a doamnei Kovesi pentru un nou mandat de trei ani în fruntea DNA-ului (…) Sunt foarte mulţumit de rezultate, sunt foarte mulţumit de abordare şi am toată convingerea că DNA-ul va continua în forţă“, declara președintele Klaus Iohannis pe 6 aprilie 2016, când a semnat decretul prin care Kovesi era numită pentru un nou mandat de 3 ani la conducerea DNA.

Reacții adverse

Nominalizarea în 2013 a dnei Kovesi pentru șefia DNA de către premierul Victor Ponta l-a determinat pe liderul PNL Crin Antonescu să precizeze, în cadrul unei conferințe de presă: „În chestiunea propunerilor pe care Victor Ponta le-a făcut către preşedintele României, noi ne-am precizat punctul de vedere: NU suntem parte şi NU suntem de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu. NU suntem de acord cu propunerea Laura Codruţei Kovesi (…)“. Această decizie luată de primul ministru este o premieră în istoria USL-ului: nu ne-am consultat asupra ei, ci ne-a fost comunicată. NU suntem parte la acest compromis, pentru că NU este o decizie pentru România. Numirea Codruţei Kovesi este un compromis, Victor Ponta crede că este un compromis pentru România“.

Chris Terheș, președintele Coaliției românilor din SUA împotriva corupției, susține, într-o postare pe Facebook din 6 ianuarie 2016, că numirea Laurei Codruța Kovesi nu a fost susținută din exterior spre interior, ci, dimpotrivă, lucrurile au stat exact pe dos:

„După luna ianuarie 2013 s-a început o campanie de lobby pe extern pentru promovarea Laurei Codruța Kovesi, care era la Bruxelles, ca fiind cea mai bună opțiune pentru conducerea DNA. Astfel, pe data de 26 februarie 2013 a avut loc o întâlnire în Congresul SUA, la care a participat o delegație din România. Alături de Cătălin Predoiu, în calitate de fost ministru al Justiției: Sorin Mîndruțescu (CEO, Oracle România), Alexandra Gatej (Presidential Economic Advisor; Exxon Advisor), Răsvan Radu (CEO, Unicredit Bank), Marcelus Suciu (Founder, Marty Caffe). Pe lista de invitați, la întâlnire era și Laura Codruța Kovesi. Aceasta nu a participat însă atunci, am auzit vorbindu-se intens, în discuții private, despre numirea ei la DNA“.

Și Tercheș a continuat: „Pe data de 9 aprilie 2013 Victor Ponta a numit-o (…) la DNA fără nicio procedură transparentă. Inițial, au fost proteste vehemente (…) În scurt timp însă, protestarilor li s-a «explicat» că e mai bine așa și au tăcut. Exact cum au tăcut în 2016, când Kovesi a fost numită tot fără proceduri transparente“.
În încercarea de a se disculpa, Victor Ponta îl atacă mai târziu, în 2016, pe Liviu Dragnea: „Numirea din 2013 a doamnei Kovesi am discutat-o amândoi, eu și Liviu, acum am rămas eu omul rău. Nu am fost doar eu, am fost doi“. La rândul său, Liviu Dragnea contracarează: „Numirea lui Kovesi la DNA s-a făcut de Ponta. Eu, Antonescu și Pivniceru, ne-am opus“, și a dat detalii: „Undeva, în primăvara anului 2013, în birou la Crin Antonescu, Victor Ponta, premier la acea vreme, a venit cu o hârtie în buzunar pe care erau trei nume: Tiberiu Nitu, Alina Bica și Codruța Kovesi… Mona Pivniceru a spus că nu va semna așa ceva și că preferă să își dea demisia. Ulterior, așa s-a și întâmplat. Eu nu am participat la nicio negociere care a generat acele nume“.

La rândul său, Elena Udrea, deputat PMP, spunea în 2016 cum a ajuns Kovesi la DNA: „Întorcându-mă strict la momentul în care am discutat cu domnul Ponta numirea doamnei Kovesi, am făcut-o din proprie iniţiativă pentru că îşi dorea foarte mult preşedintele Traian Băsescu să o numească pe doamna Kovesi la DNA şi pentru că domnul Ponta avea altă propunere şi pentru că nu se putea debloca situaţia în sensul dorit de domnul Traian Băsescu. Şi atunci, din proprie iniţiativă, am discutat cu domnul prim-ministru şi, repet, mi-a spus foarte clar: «Ok, treaba voastră. O să vezi că tu şi Băsescu veţi fi primii arestaţi de doamna Kovesi»“.

La începutul acestui an, și fostul deputat Sebastian Ghiță a făcut dezvăluiri spectaculoase cu privire la numirea lui Kovesi la conducerea DNA: „Ce nu s-a spus public până acum e faptul că Victor Ponta a fost şantajat pentru a o numi pe Laura Codruţa Kovesi. Practic, în faţa mea, Florian Coldea i-a spus că dacă nu o va numi pe Laura Codruţa Kovesi la DNA, atunci vizita pe care Ponta o avea programată în America, pentru a se întâlni cu Biden sau cu Obama, va fi anulată. Mai mult, lui Victor Ponta i s-a spus că anunţul cu privire la anularea vizitei va fi făcut în apropierea alegerilor prezidenţiale, iar chestiunea aceasta îl va distruge“.

Ce spune Laura Kovesi despre numirea ei la conducerea DNA

„Da, contribuţiile unor persoane la numirea mea, mai ales a celor cercetate de noi, a fost o temă în ultimii trei ani. La fiecare dosar nou deschis, auzeam că altă persoană a intervenit. Eu am fost numită într-o procedură stabilită de lege, lucram la Bruxelles, am fost sunată într-o zi, după ce informaţia că am fost propusă a apărut în spaţiul public, am fost sunată de un consilier al domnului Ponta, la acea vreme interimar la Justiţie, să îmi exprim consimţământul, apoi am fost contactată de CSM pentru a trimite documentele necesare în procedură, apoi am venit de la Bruxelles, m-am prezentat la interviu şi ulterior am fost numită în funcţie de preşedintele României. Restul sunt poveşti“.

Fotografie de pagină din volumul „Prădarea României”, de Victor Gaetan şi Ciprian Nastasiu, Editura Compania, 2009

Despre Giulia Anghel Articolele 41
Author