Un nou scandal a zguduit politica moldovenească. Vineri, postul de televiziune Jurnal TV a difuzat o înregistrare a unei convorbiri telefonice între ministrul Justiției Alexandru Tănase și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Ultimul se află în prezent la închisoare, el fiind condamnat la 18 ani de închisoare după ce a fost acuzat că ar fi beneficiat de un credit ilegal de la Banca de Economii, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro.
Banca de Economii este una dintre cele trei bănci implicate în „Furtul miliardului”, o devalizare a sistemului bancar moldovenesc care a lăsat rezerva valutară națională fără un miliard de dolari și a falimentat toate băncile implicate.
În convorbirea difuzată de postul de televiziune, Platon îi povestește lui Tănase, la acea oră președinte al Curții Constituționale, despre felul în care autoritățile moldovenești s-au implicat în jaful bancar și cum instituțiile de resort nu fac absolut nimic pentru a recupera frauda.
Mai mult, Platon îl acuză direct pe președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, ca fiind drept principalul beneficiar al furtului.
„Întreabă-l pe Vladic (Vladimir Plahotniuc, n.a): Vladic, de ce nu întorci o parte din bani. Vei vedea reacția lui (…). El controlează ca nimic să nu iasă la iveală”, îi răpunde Platon lui Tănase la întrebarea „De ce nu se întorc măcar o parte din bani”.
Mai mult, potrivit lui Platon, un pachet important de acțiuni de la „Victoriabank” a fost cumpărat de Plahotniuc de la el din „banii furați de la Banca de Economii”. Acele acțiuni sunt în prezent proprietate a Banca Transilvania, în urma unei tranzacții prin care aceasta a devenit la începutul anului 2018 acționar majoritar la banca moldovenească ce a aparținut o perioadă lui Plahotniuc și a fost implicată de-a lungul anilor în mai multe scandaluri privind preluări ilegale de acțiuni.
Controversele din jurul lui Alexandru Tănase
Discuția dintre cei doi durează aproape 20 de minute și se poartă la un nivel foarte amical. Cei doi își spun pe numele mici (Slava și Sașa) și se poate lejer deduce că nu sunt la prima astfel de discuție.
Acest episod a amintit jurnaliștilor de la Chișinău de un altul, petrecut în 2010, pe când Tănase, la fel ca și astăzi, ocupa funcția de ministru al Justiției.
Atunci Tănase din postura sa de șef la Justiție promova în Parlament modificări la mai multe legi, în urma cărora executorii judecătorești urmau să primească onorarii de 3% din suma totală a litigiului pentru documentele executorii. Până atunci, cele 3% intrau în bugetul statului, executorii beneficiind de onorarii fixe indiferent de suma litigiului.
La doar două luni de la adoptarea modificărilor, prin intermediul băncilor moldovenești, în special a uneia controlate la acea oră chiar de Veaceslav Platon, s-a început spălarea a peste 20 de miliarde de dolari americani proveniți de la oligarhi ruși.
Spălarea banilor s-a realizat prin mimarea unor procese judecătorești între companii fantomă, iar dacă legea veche rămânea în vigoare, atunci bugetul Republicii Moldova ar fi beneficiat de 3% din aceste sume, adică peste jumătate de miliard de dolari.
Tănase a fost dur criticat și în urma unor decizii pe care Curtea Constituțională le-a adoptat în perioada în care o conducea. Celebra hotărâre luată la miez de noapte, în aprilie 2013, prin care lui Vladimir Filat i s-a interzis să mai fie premier deoarece asupra sa planau „suspiciuni de corupție” a constituit, potrivit juriștilor, o premieră mondială.
Doi ani mai târziu, în 2015, în plină criză politică, Curtea condusă de Alexandru Tănase adopta o hotărâre prin care îl obliga pe președintele de atunci, Nicolae Timofti, să desemneze premier orice candidat care acumula semnăturile de susținere a cel puțin 51 de parlamentari. Hotărârea a fost luată chiar în perioada în care Vladimir Plahotniuc a fost propus la funcția de premier, dar încercarea acestuia de a ajunge în fruntea Guvernului a fost împiedicată de ample proteste stradale. Într-un final Timofti s-a văzut totuși obligat să-l desemneze pe Pavel Filip, în temeiul hotărârii adoptate de Curte.
Tănase: Înregistrarea telefonică „nu aduce nimic interesant”
Într-o reacție publicată sâmbătă pe o rețea de socializare, Alexandru Tănase susține că nu poate fi sigur asupra autenticității înregistrării publicate de postul de televiziune Jurnal TV în seara zilei de 9 martie, în care discută cu unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon, despre miliardul de dolari furat din sistemul financiar-bancar moldovenesc – cum a fost furat, de către cine și cu implicația cui – căci ea a fost „purtată acum mulți ani”. Totodată, potrivit lui, conținutul discuției nu „scoate în evidență nimic interesant”, decât însăși faptul existenței discuției în sine.
„Într-adevăr îl cunosc pe V. Platon încă din perioada când eram deputați în Parlamentul Republicii Moldova și s-a întâmplat să port și discuții telefonice cu el. Cei care mă cunosc, știu bine că eu răspund la apelurile telefonice ale cunoscuților, oricine ar fi aceștia. Dl Platon este unul din ei. Nu pot fi sigur asupra autenticității acestei înregistrări deoarece discuția a avut loc cu mai mulți ani în urmă și nu i-am dat mare importanță. În realitate, conținutul discuției, în partea ce mă privește, nu scoate în evidență nimic interesant, de cât însăși faptul existenței discuției în sine”, a scris Tănase pe o rețea de socializare.
În context, Tănase se arată îngrijorat că „trăim într-o țară unde nimeni nu este sigur de viața sa privată, libertatea individuală și alte drepturi inerente unei societăți democratice”. Depărtându-se de subiectul principal, el mai spune că a revenit în funcția de ministru al Justiției deoarece consideră că Moldova are nevoie de reforme, astfel încât oamenii să trăiască fără frică, ca nimănui să nu-i fie teamă ca va fi arestat pe nedrept, interceptat ilegal, lipsit de proprietăți ilegal, torturat.
Ministrul Justiției a mai declarat că „publicarea unor interceptări ilegale este la fel de imorală ca și interceptarea propriu zisă” și că „practica arată că de cele mai dese ori, în spatele unor asemenea sifonări sunt interese în egală măsură de mârșave și meschine”.
Acum nu cred ca Tudorel Toader spala bani ,doar prin efectul de copiere…poate odata cu camasile,ca e neglijent..