Legea integrității a trecut de Camera Deputaților. Un nou tip de declarații de avere și amendamentele PSD pe incompatibilitate

Legea prin care este vizată reformarea Agenției Naționale de Integritate a trecut de vot în Camera Deputaților, cu 222 de voturi pentru, 2 împotrivă și 59 de abțineri. Mai este nevoie și de votul Senatului, care este în acest caz cameră decizională. Legea integrității este unul din jaloanele din PNRR rămase restante, valoarea fiind de 770 miliarde de euro.

Față de forma propusă inițial de ministrul Cătălin Predoiu au apărut mai multe modificări. Cea mai importantă ține de publicarea unor declarații de avere de către persoane care ocupă funcții publice pentru care se impune un astfel de document.

Declarațiile de avere și interese care erau disponibile pentru public arată și se numesc acum diferit, însă. Declarația de interese financiare a fost adoptată de Cameră în forma cerută de PSD. Deși inițial propuneau o altă formulă, cei de la PNL și USR s-au raliat într-un final declarației propuse de social-democrați.

Persoanele vizate de lege vor depune la ANI declarații de avere și interese ca până acum. ANI generază și publică o combinație dintre cele două, denumită declarație de interese financiare.

Amendamentele PSD pentru conflict de interese și incompatibilitate

La forma inițială a legii au mai fost adoptate două amendamente ale PSD. Prin acestea, social-democrații s-au asigurat că demnitarii publici declarați definitiv de instanță în incompatibilitate sau în conflict de interese își vor pierde mandatul chiar și în cazul celor primite prin vot.

Practic, schimbarea vine la persoanele alese în funcții publice, care nu își pierdeau postul în cazul în care erau dovediți în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Acestora le era doar luat dreptul de a mai candida pentru 3 ani. Într-o astfel de situație se află primarul Timișoarei, șeful USR Dominic Fritz. Legea nu se aplică retroactiv, deci nu îl afectează pe liderul USR.

Conform amendamentelor depuse de PSD, de la momentul finalizării unui proces în care un politician este declarat în incompatibilitate sau conflict de interese, mandatul acestuia încetează de drept „de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești”.

Textul celor două amendamente:

• „Persoanei prevăzute la alin. 1 îi încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii judecătorești, după caz.Persoana prevăzută la alin. 1 față de care s-a constatat în mod definitiv existența conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a exercita orice funcție sau demnitate publică sau eligibilă din cele prevăzute de prezenta lege pe o perioadă de până la 3 ani de la data încetării funcției, demnității sau mandatului.”
• Se elimină 2 (1), iar 2 (1) devine:

  „În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică sau eligibilă la data constatării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese, interdicția de până la 3 ani operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești.
  În situația în care persoana ocupă o altă funcție sau demnitate publică sau eligibilă, aceasta încetează de drept de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești, iar interdicția de până la 3 ani operează de la aceeași dată.”

Proiectul fusese depus fără consultări cu PSD

Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, care din postura de parlamentar a depus proiectul, a elaborat proiectul împreună cu ANI. S-a consultat doar cu partidele PNL, USR și UDMR.

„Ulterior, în Parlament, alături de celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultări — alături de reprezentanții Partidului Social Democrat, Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de membrii Grupului parlamentar PACE – Întâi România, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și de parlamentarii neafiliați, care nu au participat la consultări— urmează să fie decisă forma finală a legii.”, adauga atunci Predoiu.

Acesta spunea că, din punctul său de vedere, depunterea proiectului în Parlament a fost o decizie politică și de stat, „menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas”, asumându-și costurile de imagine aferente, de care era conștient.

„Consider că a fost o decizie de stat corectă, întrucât: a) a deblocat situația; b) Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului propunerii legislative.”, spune ministrul interimar al Justiției.

Cătălin Predoiu a lăsat și un link către textul inițial al legii, expunerea de motive a proiectului, precum și către cele 3 anexe, care poate fi accesat aici.

Citește și: Cătălin Predoiu, precizări despre legea integrității: „Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”