Aproape jumătate de milion de români încasează pensie de urmaș, iar mulți dintre ei pierd sute de lei lunar după recalcularea din 2024. Casele teritoriale de pensii calculează aceste drepturi după punctajul recalculat al susținătorului decedat, nu după suma efectiv încasată de acesta. Disputa a umplut tribunalele și a ajuns acum pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Cum a apărut diferența de bani după recalculare
Potrivit Legii nr. 360/2023, pensia de urmaș reprezintă 50% din pensia susținătorului decedat pentru un singur urmaș, 75% pentru doi și 100% pentru trei sau mai mulți. Recalcularea din septembrie 2024 a schimbat însă formula de calcul. Pensionarii cărora le-a rezultat o sumă mai mică au păstrat în plată vechea pensie, mai avantajoasă.
Valoarea punctului de referință a rămas blocată la 81 de lei atât în 2025, cât și în 2026. Astfel, diferența dintre suma încasată efectiv și cea rezultată din recalculare nu s-a modificat. După decesul susținătorului, casele de pensii aplică procentul de urmaș la suma recalculată, mai mică. Potrivit datelor CNPP, în septembrie 2026 primeau pensie de urmaș 449.193 de persoane, cu o medie de 1.511 lei.
Cazul care a dus problema pe masa Înaltei Curți
Pe 15 octombrie 2026, ICCJ a înregistrat o sesizare pentru a lămuri această problemă de drept, scrie avocatnet.ro. Întrebarea a fost trimisă de Curtea de Apel Alba Iulia, care a suspendat un proces pe 8 octombrie. Judecătorii supremi trebuie să decidă dacă pensia de urmaș se raportează la punctajul recalculat sau la suma reală încasată de defunct la data decesului.
Dosarul pleacă de la cazul unei femei al cărei soț a decedat în noiembrie 2024. Bărbatul încasa o pensie de 7.168 de lei, deși recalcularea îl coborâse la 5.715 lei. Casa de pensii i-a stabilit soției o pensie de urmaș de 2.858 de lei, adică jumătate din suma recalculată. Dacă s-ar fi luat în calcul pensia reală, femeia ar fi primit 3.584 de lei. Pierderea este de 726 de lei lunar, aproape 8.700 de lei pe an.
Tribunalul Hunedoara i-a dat dreptate urmașei, dar casa de pensii a făcut apel. Sesizarea la ICCJ poate fi respinsă dacă nu îndeplinește condițiile procedurale. Dacă Înalta Curte pronunță însă o dezlegare pe fond, decizia devine obligatorie pentru toate instanțele și casele de pensii de la publicarea în Monitorul Oficial.
Practică împărțită în tribunale și curți de apel
O analiză realizată de avocatnet.ro pe hotărârile pronunțate între iunie 2025 și noiembrie 2026 arată că instanțele nu au o poziție unitară. La nivelul tribunalelor, urmașii au câștigat în 17 dosare din 11 județe, iar casele de pensii în 11 procese. Practica diferă chiar în interiorul acelorași instanțe: scorul este 3 la 3 la Tribunalul Bihor, 3 la 2 la Constanța și 1 la 2 la Bistrița-Năsăud.
La Curțile de Apel, balanța înclină spre pensionari. Din hotărârile analizate, 10 au fost favorabile urmașilor: cinci la Cluj, două la Oradea și câte una la Brașov, Suceava și Târgu Mureș. O singură soluție, la Curtea de Apel Constanța, a dat câștig de cauză casei de pensii. În cele 12 dosare cu sume publice, pierderile lunare pentru un singur urmaș variază între 387 și 1.579 de lei. Valoarea mediană este de 819 lei pe lună, adică peste 9.800 de lei anual.
Unele instanțe au ales deja să suspende procesele până la verdictul ICCJ. Curtea de Apel Constanța a luat această măsură pe 26 octombrie, iar Curtea de Apel Oradea pe 9 noiembrie. Tribunalul Vaslui a amânat un dosar până pe 28 ianuarie 2027. Suspendarea nu este însă obligatorie. Pe 17 noiembrie, Curtea de Apel Cluj a obligat casa de pensii să stabilească o pensie de urmaș raportat la suma aflată efectiv în plată, cu drepturi de la 1 septembrie 2024.
Ce opțiuni au urmașii pentru a recupera banii
Persoanele afectate trebuie să compare decizia de pensie de urmaș cu decizia de recalculare din 2024 a susținătorului decedat. Documentul poate fi atacat direct în instanță, fără procedură prealabilă la casa de pensii. Termenul legal este însă strict: 45 de zile de la comunicare.
Pentru cei care au depășit acest termen, legea oferă varianta cererii de revizuire. Aceasta se depune la casa teritorială de pensii. Sumele cuvenite se acordă retroactiv în limita termenului general de prescripție, de trei ani. Dacă instituția respinge cererea, refuzul poate fi contestat în instanță. Revizuirea va putea fi solicitată și după pronunțarea ICCJ, în cazul unei decizii favorabile pensionarilor.