Proiectul de lege care interzice exportul de lemn în afara UE cu excepția produselor superior procesate cum ar fi mobila a primit aviz favorabil de la toate comisiile din Senat, de la Guvern și de la Consiliul Legislativ. Propunerea a fost inițiată de 25 de parlamentari PSD, în frunte cu liderul partidului Liviu Dragnea.
În expunerea de motive se arată că proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 46/2008 – Codul silvic, și vizează în principal reducerea tăierilor ilegale prin asigurarea pazei tuturor suprafețelor de fond forestier, asigurarea cu lemn de foc necesar încălzirii locuințelor, clarificări cu privire la administrarea fondului forestier proprietate publică a statului, la realizarea scoaterilor definitive și ocupările temporare din fondul forestier și la regenerarea suprafețelor de pe care s-a recoltat masa lemnoasă. De asemenea, inițiativa legislativă prevede instituirea interdicției de a se exporta lemn de foc către statele non-UE.
ONG-ul de mediu Agent Green susține că anual se exploatează ilegal 8,8 milioane de metri cubi. Suprafața împădurită a țării a scăzut sub 27%, procentul optim de împădurire recomandat de cercetărori fiind de 35-40%. Radarul pădurilor este încă ineficient și nu există un sistem de trasabilitate care să poată urmări legalitatea lemnului din pădure până în produsul finit. Un camion cu lemne poate face chiar și 5 curse zilnic cu un singur cod unic până la cel mai apropiat depozit. La depozit, lemnul ilegal se amestecă cu puținul lemn legal. APV-ul (actul de punere în valoare) este valabil doar din pădure până la depozit, dar nu și mai departe. În lipsa trasabilității complete lemnul legal poate intra cu ușurință pe piața unică Europeană și cea Globală. Se impune un nou sistem de trasabilitate care să asigure ca APV-ul să poată fi urmarit de autorități, companii și consumatori pănă la produsul finit acolo unde este tehnic posibil. S-a redus semnificativ potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice. S-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire, dar a crescut suprafaţa pădurilor cu tăieri şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Este în creştere presiunea economică chiar şi asupra unor păduri constituite în arii protejate parcuri naţionale și păduri virgine. S-a pierdut aproape complet informația și mândria în forurile decizionale că România este încă posesoarea celui mai valoros patrimoniu natural forestier din zona temperată a Europei, inclusiv păduri virgine şi cvasivirgine. Volumul de lemn recoltat anual din pădurile ţării este de 18 – 20 milioane de metri cubi la care se adaugă 8,8 milioane de metri cubi recoltat ilegal.
Datele Institutului Național de Statistică arată că fondul forestier național la 31 decembrie 2016 a înregistrat o creştere de aproximativ 0,1%. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite. Suprafața pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier național, iar suprafața regenerată a scăzut cu 1,0%.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într‐o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi de București-Ilfov cu o pondere nesemnificativă (0,4%). Cel mai mare volum de masă lemnoasă s‐a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (27,3% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (23,2%) şi într‐o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,1%), VEST (12,1%), Sud-Muntenia (9,9%), Sud-Vest Oltenia (7,8%), Sud-Est (7,2%) şi București-Ilfov (0,4%). Cele mai mari suprafeţe pe care s‐au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s‐au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord -Est (23,1% din suprafaţa totală regenerată) respectiv Centru (18,1%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,9%), Nord‐Vest (13,3%), Vest (11,8%), Sud-Muntenia (10,3%), Sud-Vest Oltania (9,2%) şi București-Ilfov cu o pondere nesemnificativă (0,3%).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.