Decizia de la Beirut reprezintă o schimbare de paradigmă într-o regiune marcată de conflicte și politici penale dure. Majoritatea deputaților din parlamentul cu 128 de locuri au susținut măsura, în timp ce blocul politic al organizației Hezbollah a votat împotrivă. Pentru a intra în vigoare, legea va trece pe la cabinetul de miniștri înainte de a fi trimisă spre promulgare președintelui Joseph Aoun, guvernul exprimându-și deja sprijinul oficial.
O schimbare așteptată de peste două decenii
Deși instanțele libaneze au continuat să pronunțe sentințe capitale de-a lungul anilor, pentru fapte grave precum crima calificată, trădarea, spionajul sau infracțiuni de terorism, țara s-a aflat sub un moratoriu de facto. Libanul nu a mai pus în aplicare nicio execuție din ianuarie 2004, deoarece actul necesita un decret semnat concomitent de președinte, premier și ministrul Justiției – un consens care nu a mai fost atins. Până la acest vot istoric, organizațiile pentru drepturile omului estimau că peste 78 de persoane se aflau pe „culoarul morții”, precum notează BBC.com
Conform noii legi, pedeapsa capitală va fi înlocuită cu închisoarea pe viață, însoțită de muncă silnică. Totuși, mecanismul exact de punere în aplicare a noii pedepse rămâne incert. Deși munca silnică există deja în legislația libaneză, ea a fost rar implementată în ultimii ani, în principal din cauza resurselor limitate ale autorităților, a crizei financiare profunde și a supraaglomerării din penitenciare.
Victoria societății civile
Adoptarea legii reprezintă încununarea unor eforturi susținute de zeci de ani din partea organizațiilor nonguvernamentale și a avocaților pentru drepturile omului. Încercările anterioare de abolire, precum inițiativa parlamentară din 2004 sau propunerea Ministerului Justiției din 2008, s-au lovit atunci de un eșec.
„Nu putem rezolva o crimă cu o crimă sau pune capăt violenței prin violență (…) Suntem într-un război și oamenii sunt uciși în fiecare zi, așa că, chiar și în această situație, putem lupta pentru drepturile omului și putem câștiga. Putem fi un model pentru alții”, a declarat pentru BBC Oragit Younan, co-fondatoare a Asociației Libaneze pentru Drepturi Civile, cea care a condus această campanie timp de aproape trei decenii.
Contrast cu restul Orientului Mijlociu
Măsura adoptată de Liban vine în contrast direct cu tendințele din restul regiunii, unde pedeapsa cu moartea este nu doar menținută, ci, în unele cazuri, extinsă. Iordania, de exemplu, a reluat execuțiile în luna iunie a acestui an, primele după anul 2017.
În Israel, parlamentul a aprobat în luna mai o nouă legislație care lărgește circumstanțele în care se poate impune pedeapsa capitală, vizându-i în special pe cei implicați în atacurile conduse de Hamas din octombrie 2023. De asemenea, în Iran situația rămâne critică. Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat recent că pedeapsa cu moartea continuă să fie folosită de Teheran „pentru a insufla frica în rândul populației și a reprima disidența”. Cel puțin 56 de persoane au fost executate în Iran pe baza unor acuzații legate de securitatea națională doar începând cu 19 martie, 27 dintre aceste cazuri având legătură cu protestele antiguvernamentale masive din ianuarie.