UPDATE Fără consens pe legea salarizării după discuțiile de la Cotroceni

UPDATE 20.15 Florin Manole (PSD) „Discuțiile sunt incorecte”

„Principala concluzie a discuției de la Cotroceni despre Legea Salarizării este că, în următoarea săptămână, Ministerele Muncii, Sănătății și Educației trebuie să se pună de acord pe o variantă îmbunătățită, să o verifice cu Finanțele din punct de vedere al anvelopei bugetare și să o aducă, apoi, la masa deciziei politice.

Discuțiile din spațiul public care încearcă să învinovățească sindicatele pentru „blocaj” sunt incorecte. În 3 luni, ministerele nu s-au pus de acord între ele.

Încă se mai poate. Încă mai e timp pentru a avea o lege bună, care să mulțumească și sistemul public, să răspundă și rigorilor bugetare și să atragem și banii europeni.

Condiția e ca membrii aceluiași guvern, fie el și demis, să facă primul pas și să se înțeleagă tehnic”, a scris fostul ministru de la PSD.

UPDATE 19.50 Declarații ministrul Muncii

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că nu a fost luată nicio decizie în această ședință, ci doar au fost prezentate progresele înregistrate în ultimele 3-4 săptămâni. Pîslaru spune că au fost făcute progrese importante în domeniile Educație și Sănătate.

„În acest moment aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare cheie unde părea că suntem într-un impas și în ceea ce privește discuțiile cu sindicatele au fost făcute progrese importante.

În domeniul sănătății avem în acest moment ca probleme rămase matricea de coeficienți unde sindicatele au cerut o salarizare diferențiată pe tipuri de unități spitalicești și pe specializări și evident problema pe care o avem în acest moment nu este că am avea vreo problemă de principii, am agreat principiile, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial care cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027 nu au anvelopă financiară, în acea anvelopă, cadrul de 12 miliarde.

Și cealaltă cerință importantă este legată de sporul pentru sâmbătă-duminici și sărbători legale care reprezintă o problemă importantă din perspectiva sindicală și care bineînțeles are și ea un impact substanțial pentru o creștere substanțială pe care sindicatele și-o doresc”, a spus Pîslaru despre cerințele în Sănătate.

De ce nu se poate ce au cerut profesorii

Pîslaru a spus că sindicatele le-au transmis guvernanților că nu se vor așeza la masa discuțiilor până nu vor fi asumate promisiunile Guvernului Ciucă-Ciolacu.

„Domeniul de educație ne-a spus foarte clar că atâta timp nu ne respectați lucrurile pe care guvernele anterioare, Ciucă-Ciolacu mai ales, le-au promis în urma grevei din 2023 și care sunt reflectate într-o ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă o grilă reașezată pe niște valori mult mai mari, nu ne așezăm la masă din nou să discutăm pentru că dumneavoastră spun că consideră că e lipsă de respect dacă guvernul în ansamblu și societatea nu respectă niște angajamente”, a zis el.

Pîslaru a specificat că se poate ajunge la acele grile etapizat, nu din 2027, fiindcă nu este spațiu bugetar.

„Ca urmare a acestor lucruri am căutat o formulă prin care în anul 2028, deci nu din prima, din 2027, în 2028 să creăm un spațiu de 3 miliarde de lei care să poată fi folosit pentru o grilă crescută în domeniul de educație și bineînțeles ce am făcut este ne-am uitat la cerința din ordonanța de urgență care spune că nivelul salariului brut al profesorului debutant trebuie să fie salariul mediu brut pe economie. Am calculat cât ar trebui să fie coeficientul de plecare, adică 2,12, înmulțit cu valoarea de referință 4100 și am creat o grilă plecând de la acel nivel, dar evident încercând să ne încadrăm în ceea ce am identificat ca un spațiu prin amânarea anumitor elemente legate de performanță pentru toate celelalte familii ocupaționale și să ne încadrăm în acest spațiu de 3 miliarde”, a explicat el.

Legat de respectarea termenului de 31 august, pentru a lua banii din PNRR, ministrul a recunoscut că este posibil să avem penalizări.

UPDATE 19.22 După aproape trei ore jumătate, ședința s-a încheiat.

Legea salarizării este una dintre marile restanțe ale guvernelor. Acum, ceasul ticăie și suntem în prag de a pierde banii europeni. În ciuda nenumăratelor discuții purtate între partide, nu s-a ajuns la consens. Blocajul este legat de grilele de salarizare.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, proiectul presupune o alocare de aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și reorganizarea sistemului de salarizare. Una dintre condițiile anunțate este ca niciun angajat să nu aibă un venit salarial mai mic. Pentru situațiile în care anumite componente salariale sunt eliminate sau reorganizate, proiectul ar prevedea acordarea unor sume compensatorii.

Cele 4 miliarde de lei în plus

Față de forma inițială a proiectului, alocarea financiară a crescut cu peste 4 miliarde de lei. Totuși, momentan nu există o sursă de finanțare clară.

Ministrul Muncii vorbește despre posibilitatea atragerii a aproximativ 4 miliarde de lei prin PNRR, în timp ce termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului este 31 august.

Sindicatele din Educație acuză Guvernul că nu-și respectă angajamentele

Liderii sindicatelor din învățământ au participat și azi la negocieri cu miniștrii Muncii și Educației, la Palatul Cotroceni. Ei spun că vor respectarea angajamentelor din 2023-2024, când a avut loc cea mai mare grevă a profesorilor. Aceștia acuză că grilele de salarizare nu au fost discutate și guvernanții au făcut greșeli în calcule, așa că vor recalcula cu Banca Mondială.

„Nu ies banii. Eu am atras atenția în ultima vreme că cele 3 miliarde despre care se tot vorbește că ar fi alocate Educației nu se regăsesc în realitate, că sunt supraestimate cheltuielile. De aici este nemulțumirea noastră și mergem să recalculăm cu Banca Mondială toate cheltuielile care cuprind cerințele noastre, pentru că suntem convinși că au făcut greșeli în calcul.

Ceea ce este cert pentru noi este că avem o grilă care a fost agreată în 2023-2024, ea trebuie pusă în aplicare. Singurul lucru pe care îl putem accepta să fie o aplicare etapizată dacă efortul este atât de mare pentru actorul Guvernului României. Dar trebuie să înțeleagă foarte bine clasa politică că este vorba de încredere”, au transmis ei.

„Propunerile în învățământul superior, sunt nemulțumitoare din calea afară. Nu există în zona lectorilor salariul mai mare de 6.000 de lei. Toate salariile noastre sunt sub 6.000 de lei”, au exemplificat sindicaliștii.

Sindicatele din Sănătate transmit avertismente

Federația SANITAS avertizează că nu va accepta legea salarizării dacă aceasta nu va prelua integral modelul propus de sindicatele din Sănătate.

SANITAS și Federația „Solidaritatea Sanitară” au transmis pe 6 august Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății un set comun de modificări pentru noua lege. Propunerile vizează grilele și coeficienții de salarizare, dar și clasificarea unităților sanitare. Sunt incluse reguli pentru condițiile de muncă, plata gărzilor și protejarea veniturilor. Modelul cuprinde și personalul tehnic, economic și administrativ.

Una dintre propuneri este păstrarea sporului de tură la 15%. Pentru munca din weekend și din zilele de sărbătoare, sindicatele propun un tarif suplimentar între 50% și 100%. Unitățile sanitare ar urma să fie împărțite în șase categorii, iar salariile de bază să țină cont de complexitatea activității.

Cerințele PSD

Înainte cu câteva ore de consultările de la Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan și președintele partidelor din fosta coaliție, Florin Manole, fostul ministru PSD al Muncii, a precizat că PSD are câteva soluții pentru deblocarea situației din educație și sănătate. În cazul educației, acesta susține că PSD propune „grile mai mari și care să meargă spre respectarea angajamentului pe care ni l-am luat, PSD și PNL, acum câțiva ani, în legătură cu salariul debutantului în sistemul preuniversitar”. De cealaltă parte, în legătură cu domeniul sănătății, Florin Manole susține că „situația e mai complicată din punct de vedere tehnic”.

Încă din 2021, guvernanții s-au angajat să facă o lege a salarizării cât pot de echitabilă. Primul termen al acestei reforme a fost anul 2023. Apoi, din diferite motive, care au ținut de cheltuieli prea mari sau de calcule electorale, reforma a fost amânată și mutată de două ori pe alte cereri de plată din PNRR. De la Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și până azi, la Florin Manole, toți au avut pe masă legea salarizării. Iată că deși știau că România are deasupra capului sabia Comisiei Europene, chiar și în ziua de azi se negociază pe această lege.