Localnicii au respins mina de magneziu de la Rășinari, dar proiectul continuă. De ce îl susține ministrul Economiei

Un vot aproape unanim împotriva minei

Referendumul a avut loc duminică, 8 noiembrie 2026, iar prezența la urne a ajuns la 50,64%, peste pragul de validare de 30%. În total s-au înregistrat 2.244 de voturi.
Opțiunea împotriva exploatării a strâns 2.194 dintre voturile valabile (97,77%), iar cea favorabilă doar 35 (1,56%).

Organizația PSD Sibiu s-a poziționat, în schimb, împotriva proiectului și a cerut să fie respectată voința exprimată de localnici, potrivit libertatea.ro.

Primarul promite să respecte votul

După anunțarea rezultatului, primarul Bogdan Bucur a transmis că va respecta fără rezerve decizia oficială a comunității. Edilul vede în mandatul primit prin vot o obligație, atât legală, cât și morală, de a apela la orice instrument juridic oferit de legislația românească pentru oprirea minei de magneziu.

„Comuna Rășinari dispune de resursele necesare, turism, tradiție, cultură și patrimoniu natural, pentru a asigura o dezvoltare durabilă bazată pe protejarea identității locale, nu pe sacrificarea acesteia”, a afirmat primarul.

Bucur a mai spus că va sprijini comunitatea în toți pașii instituționali și juridici de acum înainte.

Perimetrul, de 131 de ori mai mare decât cariera

Primarul a depus și o plângere prealabilă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Instituția a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care zăcământul de roci magnezitice (serpentine magneziene) de pe Valea Dobra ar urma să fie înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și dat în administrarea sa.

Contestația vizează, potrivit primarului, suprafața perimetrului de exploatare Valea Dobra, înregistrată cu 9,152 km² (915,2 ha), nr. topo 5073-09.

Cifra figurează în Încheierea de verificare și înregistrare nr. 7-26/27.03.2026, document necomunicat comunei, dar și în adresa ANRMPSG din 29.09.2026, alături de Fișa perimetrului. Bucur susține că suprafața de 915,2 ha nu are nicio justificare atașată.

Nota de fundamentare publicată de ANRMPSG vorbește despre un corp de roci magnezitice de aproximativ 94 ha, iar cariera, așa cum a prezentat-o anterior titularul Primăriei, ar avea în jur de 7 ha. Primăria nu a primit, potrivit edilului, niciun document care să explice de ce perimetrul este de circa 9,7 ori mai întins decât corpul de roci și de aproximativ 131 de ori mai mare decât cariera.

Prin plângere, Primăria Rășinari a cerut reexaminarea delimitării perimetrului și ca, până la soluționare, terenul contestat să nu facă obiectul altor măsuri administrative.

Certificat de urbanism refuzat

Încă dinaintea referendumului, primarul anunțase că, în urma cererii depuse de Mineral Proiect Invest S.A., a emis un certificat de urbanism cu „răspuns negativ”. Dacă firma va solicita un alt certificat de urbanism, conflictul va ajunge să fie tranșat de instanță, a mai precizat Bucur.

Ministrul Economiei cere accelerarea extracției

În ciuda rezultatului clar al votului, compania minieră a primit un sprijin important din partea ministrului Economiei.

Într-o emisiune difuzată de Radio România Actualități, Daniel Zamfir a vorbit, luni, despre potențialul uriaș al României în zona materiilor critice, amintind grafitul, magneziul, wolframul și nichelul, și a susținut că extracția și valorificarea lor trebuie grăbite.

Ministrul a recunoscut că la Rășinari cetățenii s-au opus și a spus că vrea să discute cu primarul pentru a afla cum s-a pus problema.

„Categoric această exploatare se va desfășura respectând condițiile de mediu impuse”, a declarat Zamfir, care s-a arătat dispus să organizeze „o campanie de informare foarte corectă” în zonele unde se dorește pornirea sau repornirea exploatărilor care aduc plus valoare economiei naționale.

Bruxelles: proiectul nu este strategic

Tot luni, Comisia Europeană a confirmat, răspunzând europarlamentarului Nicu Ștefănuță, că proiectul de pe Valea Dobra nu are statut de proiect strategic european și nu primește bani din fonduri UE.

Răspunsul a fost transmis de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné.

Potrivit acestuia, proiectul Valea Dobra-Rășinari-Săliște lipsește de pe lista proiectelor strategice adoptată la 9 octombrie 2026, iar inițiativele care beneficiază de finanțare și de un statut special din partea UE sunt obligate să îndeplinească criterii stricte de protecție a mediului.

Compania minieră admite că investiția nu figurează pe lista aprobată de Comisia Europeană, deci nu are statut de „proiect strategic”, dar consideră că „proiectul MPI – resursă locală și procesare în România – se înscrie în obiectivele generale ale acestui cadru european privind materiile prime critice”.

Un zăcământ evaluat la 138 de milioane de euro

Conform documentației proiectului de hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică, zăcământul de roci magnezitice (serpentine magneziene) se întinde pe 9,152 kilometri pătrați, adică 915,2 hectare.

Corpul propriu-zis de roci are circa 94 de hectare, dintre care peste 50 de hectare pot fi văzute la suprafață.

Bunul a primit o valoare de inventar echivalată la 732.161,18 mii lei (732 de milioane de lei – 138 de milioane de euro), sumă care reprezintă valoarea producției marfă pe durata concesiunii, calculată cu prețul stabilit prin indicatorii tehnico-economici. Investitorul estimează resursele la peste 50 de milioane de tone, suficiente pentru o exploatare de 20 de ani.

Cariera, transportul și costurile

Cariera ar urma să fie amplasată la 2,2 kilometri de cea mai apropiată locuință și la aproximativ 3,5 kilometri de centrul comunei.

Potrivit investitorului, minereul extras va fi dus mai întâi cu un funicular electric închis, pe un traseu de 2,4 km, apoi cu camioane electrice acoperite, pe drumuri care evită comuna Rășinari. Investiția inițială este estimată la 100 de milioane de euro, iar pe întreaga durată de viață a minei costurile ar urma să ajungă la 400 de milioane de euro.

Locuri de muncă și calendarul autorizărilor

Uzina de prelucrare ar crea 75 de locuri de muncă, iar în carieră ar lucra 25 de persoane, totalul angajaților putând crește până la 150. Compania caută în prezent alt teren pentru uzina de procesare, după ce, pe 28 septembrie 2026, Consiliul Local Săliște a refuzat să concesioneze în acest scop 100.000 de metri pătrați.

Calendarul actual prevede obținerea principalelor autorizații în 2027, iar exploatarea efectivă la Valea Dobra ar urma să înceapă în 2028. În paralel, firma elaborează studiul de impact asupra mediului, după care va cere avizul Direcției Județene de Mediu Sibiu.

Reprezentanții Mineral Proiect Invest SA susțin că proiectul ar putea aduce locuri de muncă directe și indirecte, venituri la bugetele locale, comenzi pentru furnizorii și prestatorii din zonă, precum și investiții în infrastructura de care are nevoie.

Compania își propune, potrivit sursei citate, să angajeze cu prioritate localnici, acolo unde aceștia au calificările cerute, și să dezvolte, împreună cu comunitățile, programe de pregătire profesională.

Rășinariul ar încasa și venituri din redevența minieră, distribuite prin mecanismul legal, iar zona uzinei ar avea de câștigat, conform aceleiași surse, de pe urma platformei industriale, a locurilor de muncă, a furnizorilor și a activității economice generate.

Temerile localnicilor

Înaintea referendumului, investitorul a desfășurat în comună o amplă campanie de informare, încercând să-i convingă pe oameni că proiectul nu amenință comunitatea. Majoritatea locuitorilor consideră însă că mina le-ar afecta principalele surse de venit, adică turismul, creșterea oilor și procesarea cărnii.

În opinia lor, riscurile de mediu, de la zgomot până la praf, cântăresc mai mult decât niște beneficii financiare nesigure

Milioane de euro promise comunei

Tot înainte de vot, reprezentanții investitorului au anunțat pentru Rășinari un „angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”.

„Impactul local al acestui proiect de anvergură este unul cuantificabil financiar. Acești bani, 500.000 de euro anual începând din 2027 și un milion de euro anual din 2030, vor fi administrați direct de Consiliul Local pentru proiecte de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare turistică.

Proiectul de magneziu de la Rășinari-Săliște poate demonstra că România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resursele”, au transmis cei de la MPI Magnesium.