LOTO 6/49. REPORT URIAŞ după extragerea Loto 6/49 de joi, 19 iulie

SURSA:REALITATEA.NET LOTO 6/49. Niciun jucător nu a intuit toate cele şase numere norocoase extrase joi la Loto 6 din 49. Reportul devine unul uriaş, de peste 3,2 milioane de euro. Loto 6 din 49, joi, 19 iulie Numerele câştigătoare la extragerile LOTO 6/49 Joker, Noroc Plus, Loto 5/40, Super Noroc si Noroc de joi, 19 iulie. […]

cotidianul.ro - Autor

SURSA:REALITATEA.NET LOTO 6/49. Niciun jucător nu a intuit toate cele şase numere norocoase extrase joi la Loto 6 din 49. Reportul devine unul uriaş, de peste 3,2 milioane de euro. Loto 6 din 49, joi, 19 iulie Numerele câştigătoare la extragerile LOTO 6/49 Joker, Noroc Plus, Loto 5/40, Super Noroc si Noroc de joi, 19 iulie. […]

LOTO 6/49. Niciun jucător nu a intuit toate cele şase numere norocoase extrase joi la Loto 6 din 49. Reportul devine unul uriaş, de peste 3,2 milioane de euro.

Loto 6 din 49, joi, 19 iulie

Loto 6 din 49, joi, 19 iulie

Numerele câştigătoare la extragerile LOTO 6/49 Joker, Noroc Plus, Loto 5/40, Super Noroc si Noroc de joi, 19 iulie.

Loto 6/49

30, 13, 12, 24, 15, 19

Joker

11/ 40, 8, 15, 35, 34

5 din 40

7, 10, 16, 6, 11, 34

Noroc

2555312

Super Noroc

789022

Noroc Plus

382925

LOTO 6/49,  NUMEROLOGII îţi spun metoda prin care afli numerele tale norocoase CALCULEAZĂ-ŢI ŞANSELE

LOTO 6/49, rezultate. Cele mai norocoase şase numere din ultimele 1.000 de extrageri loto

LOTO 6/49 NU SCOATE LOTERIA DIN FALIMENT

LOTO 6/49. Situaţia financiară a Loteriei Române „nu este deloc roză” şi compania poate intra în procedură de insolvenţă, dacă nu vor fi aplicate măsuri de eficientizare a activităţii, a declarat directorul general al operatorului naţional de jocuri de noroc, Dan Alexandru Ghiţă.

El acuză fostele conduceri ale companiei că au făcut achiziţii supraevaluate şi contracte păguboase cu un grup de companii elene, încheiate în 1992-1993 pentru zece ani şi prelungite la expirarea perioadei iniţiale.

„Eu vin din mediul privat şi m-am speriat când am văzut documentele financiare ale companiei. Noţiunea «eficienţă» nu a existat în vocabularul fostelor conduceri ale Loteriei Române, care s-au axat pe cheltuirea banilor, prin achiziţii supraevaluate, şi mai puţin pe creşterea încasărilor companiei. În acest context, situaţia financiară nu este deloc roză şi fără măsuri de eficientizare Loteria Română poate intra în procedură de insolvenţă, dar este ultima varianta pe care o luăm în calcul”, a spus Ghiţă.

El a adăugat că Loteria are o rată a profitului puţin peste 8% şi a catalogat-o drept slabă. „Dacă va coborî sub 5%, putem să-i punem companiei lacăt la uşa”, a spus Ghiţă.

La începtul lunii iulie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, l-a numit pe Dan Alexandru Ghiţă în funcţia de director general al companiei Loteria Română, în locul lui Gheorghe Benea, fost primar al oraşului Dej, care a condus compania din februarie 2009. Ghiţă a preluat şi conducerea Consiliului de Administraţie al Loteriei.

Ghiţă a fost din 2007 până în iulie director de vânzări la firma de jocuri de noroc Galaxy Games.

În 2011, compania a consemnat o cifră de afaceri de 1,16 miliarde de lei, în urcare cu 5,3% faţă de anul precedent, şi a avut un profit net 81,7 milioane de lei, în scădere cu 32,6% comprativ cu 2010.

Potrivit lui şefului Loteriei, încasările operatorului au scăzut cu 50% în intervalul 2007-2011, iar cheltuielile s-au menţinut la un nivel ridicat, prin achiziţii supraevaluate.

„Spre exemplu, o aplicaţie software cu o valoare de piaţă de 300.000 de euro a fost achizţionată de Loterie cu 1,7 milioane de euro. De asemenea, o aplicaţie software pentru monitorizarea intrărilor şi ieşirilor personalului din sediul companiei a fost cumpărată cu 4,4 milioane de lei, un preţ supraevaluat cu 3,9 milioane de lei”, a spus Ghiţă.

El a adăugat că „marea bubă” din situaţia financiară a Loteriei este contractul încheiat cu un grup de firme din Grecia.

„Potrivit contractului, grecii încasează 70% din veniturile nete ale Loteriei pe segmentul jocurilor de videoloterie, iar compania rămâne cu 30%, din care se scad cheltuielile de exploatare a aparatelor. Practic, încasăm mai puţin de 30%. Contractele au fost semnate în 1992-1993 pe o perioadă de 10 ani şi reînnoite pe încă 10 ani când au expirat. Aceste contracte păguboase, prin clauzele incluse, nu prea pot fi denunţate”, a spus Ghiţă.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.