' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri internaţionali să ia din nou România în vizor.
Banca japoneză de investiţii Nomura a inclus recent România printre ţările emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb valutar, alături de Egipt, Turcia şi Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii bursieri.
Concret, Nomura susţine că România are datorie externă mare pe termen scurt, rezerve mici de valută şi deficite fiscale şi de cont curent semnificative, conform raportului gigantului japonez citat de CNBC.
„Rolul analiştilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împlinească prognozele negative legate de România. Rezervele internaţionale, valutare şi de aur, sunt pe deplin adecvate situaţiei actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.
În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.
O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a ajuns aproape dublă faţă de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută. Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.
Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.
Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.
Turcia, o altă ţară inclusă de Nomura în categoria ţărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbuşire în ultimele zile, după ce preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală şi a declarat că ţara sa poartă un „război economic de independenţă, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.
În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluţie fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.
Intrarea în UE a adus pe plus bugetul României; exportăm autoturisme ,tractoare ,autobuze excavatoare, trenuri și vagoane de metrou,carne ,fructe și legume .Germanii , francezii, belgienii ,italienii și spaniolii vin să muncească în România. Doar albanezii nu vin , pentru că trăiesc mai bine la Tirana ca la București!
Nomura aceștia sunt niște ageamii plătiți de PSD. Să citească ei concluziile marelui economist Cîțu care zice Damura în Gura că așa sigură și stabilă economic ca după cele 9 luni de guvernarea Cîțu România nu a fost niciodată.
Din cate stim pana la investirea noului premier cel in exercitiu ramane premier interimar.Asa ca Tudose trebuia sa se intalneasca cu premierul nipon.Pana la urma era vorba de ospitalitate si respect fata de a treia putere economica a lumii.
134 miliarde datorie (de EURO) iar acum 32 de ani aveam 3 miliarde $ excendent (și l-am împușcat pe OMUL care și-a asumat conducerea ROMÂNIEI) TEMOCENTRALE_NU,HIDROCENTRALE NU,ATOMO CENTRALE ????, EOLIENE;SOLARE _VAI DE ELE;FABRICI;UZINE CIuCIU ! 30 % din pământul țării e a olandezilor, italienilor, israelienilor, 4 milioane de oameni valizi sunt în ,,OCCIDENT” vor veni la pensie!
Cand premierul nipon a aterizat pe aeroportul Otopeni Tudose era demis de Dragnea, Jonnahis nu nominaliza propunerea de premier a PSD-ului si nici nu a schitat vre-un semn ca ar putea sa-l primeasca el pe invitatul japonez.
Firea s-a mobilizat si l-a plimbat prin Bucuresti pe premierul nipon, fiindu-i gazda.
Jonnahis a demonstrat din nou ca primeaza mofturile sale inaintea interesului national.
Japonezii nu uita si nu iarta.A se vedea japonezul ucis de un caine al strazii in Bucuresti intr-o perioada cand in Romania viata unui caine a devenit mai pretioasa decat viata unui om.Urmeaza cazul tinerei japoneze violata si ucisa de un nemernic apartinator al etniei careia daca azi ii spui pe nume intri la inchisoare.Si nu ultimul rand momentul cand primul sinistru al Romaniei ,mahmurul Tudose, l-a lasat pe premierul nipon sa il astepte ca pe prost in timpul vizitei acestuia in Romania.Japonia este o tara care ne putea ajuta mult in vremurile astea si de care ne-am batut joc, mai vrem sa ne iubeasca.
winpc Avem AUR de tinichea.
Avem Aur ? Poate AUR partid ca metalul e dat deja în afara u€ de unde la nevoie vine după modelul Venezuela. Sper să n-am gura de aur !????
cu restul care ramane in plus din schimb vom plati dobanzile si comisioanele la credite. probabil nu au auzit japonezii ca in schimb dolarul va ajunge la nivelul valutei chinezesti , si chinezii vor incasa dolarii cu vaporul ca dupa al doilea razboi mondial si vor cumpara cu ei lei roamanesti….
slabi sunt japonezii astia, nu stiu ca noi am dat imprumut la altii cei 34 miliarde de euro si nu va faceti griji ne dau banii inapoi cei carora le-am dat cele 34 miliarde de euro din ultimii ani, ca doar nu au ajuns in tara. dupa aia ii schimbam in lei la un curs marit si deodata guvernul va creste pensiile si salariile cu 100 %. nu ati vazut cum de ani de zile brusc creste cursul euro pentru o saptamana cand se recalculeaza accizele pe energie, alcool si tigari si apoi scade la loc sau nu mai creste un an…..
Majorările de pensii etc. anunțate de guvern vor alimenta inflația și vor duce inevitabil la deprecierea leului. Și probabil nu doar cu câteva procente. Mai ales că economia este încă sub nivelul din 2019.
Marile „realizări” ale lui Vasilică Câțu, „salvatorul” economiei.
Riscuri exista peste tot si in zona asiatica unde sunt japonezii se tot vorbeste de posibilitatea unui conflict in marea chinei.pe unde nu sunt probleme?
Nu trebuie sa fii mare analist ca sa intelegi ca , daca ai inflatie de 7%, leul nu are cum sa se devalorizeze fata de euro cu mai putin de 1% cum este in prezent…Deci, euro ar trebui sa creasca cu macar 4% …