„Măi! De ce v-aţi făcut case aici?”

Şeful statului, aflat în vizită la Pătrăuţi, localitate grav afectată de inundaţii, a făcut încă o gafă din ignoranţă. Traian Băsescu i-a întrebat pe localnicii acestui sat istoric „de ce şi-au construit casele aici” fără să fie informat că Pătrăuţiul este o localitate cu tradiţie, loc în care Voievodul Ştefan cel Mare a construit Biserica din Pătrăuţi, în 1487, prima biserică păstrată de la acest voievod.

Ca un paradox, astăzi se împlinesc 506 ani de la moartea sfântului voievod Ștefan cel Mare (2 iulie 1504 n. red.).

Cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, satul Pătrăuţi, situat la 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei, se pare că a fost întemeiat în anul 1330 de un anume Pătru, după cum afirmă tradiţia locului.

Biserica Pătrăuţi a facut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează: „Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci in anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13”.

Sfântul Ştefan cel Mare construieşte biserici în ultimii 17 ani de viaţă, Biserica din Pătrăuţi fiind construită în primul an de construcţii, adică în 1487. Dispariţia nefericită a bisericii originale de laPutna şi distrugerea bisericii din Milişăuţi au făcut ca Biserica Pătrăuţi să fie astazi cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Sfântul Ştefan cel Mare.

Urmele lăsate de arme de asalt pe portalul de intrare în naos ne grăiesc despre istoria tragică a bisericii.

Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. Urmele celor aproape 200 de ani de părăsire se pot vedea în distrugerile tencuielilor arcelor şi bolţilor din altar şi pronaos.

Este salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, biserica serveşte ca biserică parohială.

Supravieţuind vremurilor, Biserica Pătrăuţi, cu forme arhitectonice blânde şi calme, aşezată pe malul pârâului cu nume de fată, Pătrăuceanca, te îndeamnă parcă la o comuniune intimă cu ierarhiile cereşti, cu dealul împădurit din apropiere, la poalele căruia odihnesc, într-un vechi cimitir, monahi sau oşteni ai viteazului domnitor Ştefan cel Mare.

Datorită formei originale de conservare, atât arhitectural cât şi iconografic, Biserica Pătrăuţi a devenit Monument Unesco în anul 1993, fiind cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România.

În localitatea Pătrăuţi a fost construită în 1487 o biserică închinată Sfintei Cruci. Biserica a fost construită de Sfântul Ştefan cel Mare şi este prima biserică păstrată de la acest voievod. Astăzi biserica este Monument înscris pe lista Patrimoniului Mondial. Este singura biserică a lui Ştefan cel Mare care n-a fost restaurată niciodată.