Mai puţini bani pentru săracii Europei

Mulţi dintre cei mai săraci lucrători migranţi din Europa nu mai trimit bani acasă. Este o altă lovitură dată estului continentului de criza economică şi financiară mondială.

Probabil cel mai rău afectată este Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa potrivit Băncii Mondiale. Acolo, banii trimiși de oamenii care au plecat şi şi-au găsit de lucru reprezentau, în 2008, un uimitor 30% din economia de 6,6 miliarde dolari (5,41 miliarde de euro), însă procentul a scăzut anul trecut la 22%.

Familia Chicu este un exemplu în acest sens. Ca mulţi moldoveni, au înţeles că greu îşi pot permite să întreţină o familie dintr-un salariu local.

Mihai Chicu, un inginer care a lucrat într-o fabrică de încălţăminte care a dat faliment după ce Moldova şi-a declarat independenţa în 1991, a părăsit-o pe soţia Nina şi fiii Alexandru şi Adrian în 1995. El a ajuns în Grecia, unde până de curând a câștigat 1.300 de euro (1.600 dolari) pe lună ca muncitor. Până în această primăvară, el trimitea acasă aproximativ 800 de euro (975 de dolari) pe lună.

Soția lui, care câștiga doar 145 de euro ca asistentă medicală, a plecat în 2006, când fiii ei și-au terminat liceul. În ciuda dezastrului economic din Grecia, ţara gazdă, ea încă mai câştigă aproximativ 1.000 de euro culegând lămâi și trimite o jumătate din această sumă acasă.

„Acum, că tatăl meu nu mai are un loc de muncă, abia putem acoperi utilitățile și alimentele de bază din veniturile mamei mele”, a spus Alexandru Chicu, 23 de ani, într-un interviu. „Banii părinţiilor noştri sunt singurul nostru venit”.

Fiii trăiesc în apartamentul familiei în centrul capitalei, cumpărat în 2007 cu 62.000 de euro (75.650 dolari), datorită remitenţelor din Grecia.

Fiul cel mare, Alexandru, este student la inginerie şi gestionare mecanică la Politehnica Chişinău, în timp ce fratele mai mic, Adrian, studiază telecommuncații la aceeaşi universitate. Acum, nici unul dintre cei doi nu lucrează.

Un apartament confortabil pentru standardele din Moldova, locuinţa are o maşină de spălat, frigider şi calculator – produse de lux pentru oricine care câştigă salariul mediu din Moldova, în valoare de 202 euro lunar.

Este o poveste comună pentru toată regiunea. Timp de decenii, lucrătorii din Europa de Est şi Sud-Est au fost o sursă de forţă de muncă ieftină pentru Spania, Portugalia, Grecia şi Italia. Ei au cules fructe şi au prestat alte servicii grele respinse de localnici

Acum, în calitate de cetăţeni ai UE, lucrătorii străini din această regiune sunt adesea primii în pericol de a fi daţi afară, iar remitenţele sunt practic în scădere.

Situaţia imigranţilor a început să se înrăutăţească începând din 2007-2009 şi apoi în urma crizei datoriilor din acest an şi a reducerilor de personal care rezultă din scăderea cheltuielilor guvernamentale. Cifrele Băncii Mondiale arată că remitenţele din Moldova au scăzut de la 1,66 miliarde dolari în 2008 la 1,18 miliarde dolari în 2009, cu lucrătorii de construcţii din Grecia, Rusia şi Spania afectați cel mai mult.

Când muncitorii moldoveni s-au întors acasă, şomajul a crescut vertiginos, de la 3,9 la sută în 2008 la 9,1 la sută în 2010.

În ţara vecină, România, remitenţele au scăzut cu aproximativ un sfert, la 1,1 miliarde de euro (1,35 miliarde dolari) pentru primele patru luni din 2010, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Rata şomajului din România a crescut la 8 la sută în acest an, aproape dublu fața de cea de acum doi ani.

În Bosnia-Herţegovina, remitenţele au scăzut cu mai mult de 17%, în 2008-2009, când au fost în valoare de jur de circa 1,2 miliarde dolari. Banca centrală din Bosnia a spus că acest lucru a contribuit la creşterea nivelului de sărăcie, cu cheltuieli mai puţine şi mai puţine investiţii.

Un sondaj realizat de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a relevat că, în martie 2009, 353.000 de moldoveni care munceau peste hotare încă întreţineau o gospodărie din Moldova. OIM estimează că 15% din populaţia de 4 milioane de locuitori lucrează în afara ţării.

Dilip Ratha, de la Banca Mondială, avertizează că situația s-ar putea agrava.

„În cazul în care se adânceşte criza din Europa, veţi vedea un impact mai mare din aceste fluxuri, mai mulţi lucrători se vor întoarce şi mai puţini vor merge în străinătate”, a menționat Ratha, un economist şi manager pentru migraţie la departamentul remitenţelor.

Pentru moment, unii dintre cei plecaţi la muncă sunt forţați să plece acasă din cauza încetinirii creşterii economice din UE. Ei aşteaptă condiţii economice mai bune înainte de a-și încerca norocul în străinătate din nou.

Dar, cum veniturile sunt necesare întregii familii, alţii și-au încercat norocul din nou, la doar câteva săptămâni după ce au fost dați afară. Tehnician de aer condiționat, Relu Ciui a lucrat în Spania, de unde a trimis bani acasă timp de opt ani.

„Am plecat din România pentru că nu am avut nici o şansă aici”, a declarat Ciui. „În Spania am găsit un loc de muncă, care mi-a permis să visez că aş putea trăi o viaţă mai bună. Am câştigat 1.500 de euro pe lună, cam cât câștigă un ministru în Guvernul român.”

Şi Mihai Chicu, cel care a rămas şomer la fabrica de încălţăminte din Republica Moldova, a decis să se întoarcă în Grecia şi să se alăture soţiei sale, care recoltează lămâi. (Corneliu Rusnac, Associated Press)