Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, luni, o serie de amendamente care îl vizează pe preşedintele țării.
Potrivit noilor modificări, președintele va fi definit drept „şef al statului”, iar mandatul acestuia se va reduce la 4 ani de la 5 cât este în prezent, practic o revenire la prevederea dinainte de 2003.
„Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării „, se arată în amendamentul PNL, adoptat cu 16 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.
„Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”, precizează un alt amendament adoptat tot luni.
Actualele modificări sunt aplicabile viitorilor președinți ai țării, nu se pot aplica retrocativ, Traian Băsescu urmând să-și ducă la capăt și cel de-al doilea mandat de 5 ani.
Totodată, a fost adoptat un amendament care completează articolul 85 din Constituţie şi prevede că „Președintele României nu poate refuz propunerea primului ministru de revocare sau numire a unui membru al Guvernului”.
De asemenea, membrii comisiei au adoptat un amendament al PNL care introduce condiţia audierii miniştrilor în Parlament, inclusiv în cazul remanierilor.
Astfel, articolul 85, alineatul 2, care prevede că, „în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”, ar urma să devină: „În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, după audierea cadidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului”.
Totodată, USL a agreat ca noua Constituţie să prevadă clar că, atunci când desemnează un candidat de premier, preşedintele țării trebuie să constate care este voinţa electoratului, respectiv care este majoritatea parlamentară.
„Președintele nu are – acest lucru îl clarificăm – nu are, nu avea nici până acum dreptul prescris, dar nu mai lăsăm loc la interpretări, președintele, atunci când desemnează primul-ministru, un candidat de prim-ministru sau când se operează o remaniere, președintele trebuie practic să constate care a fost voința electoratului, care este majoritatea în Parlament, care este, în cazul remanierii, opțiunea premierului, în primul rând, și vom vedea, cu consultarea Comisiilor parlamentare, în legătură cu o persoană din echipa guvernamentală pentru care își asumă răspunderea. Nu președintele își asumă răspunderea, premierul și Parlamentul și-o asumă și atunci decizia trebuie să fie a lor”, a spus liderul PNL Crin Antonescu luni dimineață după ședința USL.
După declarația lui Antonescu, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat un amendament potrivit căruia preşedintele desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de mandate la alegeri.
În ce privește Consiliul European, Antonescu a spus că „România este reprezentată de președinte atunci când agenda întâlnirilor presupune politica externă a Uniunii și politica de securitate a acesteia. În celelalte cazuri, este reprezentată de primul-ministru”.
Un amendament al PNL în acest sens a fost adoptat luni. „Președintele României reprezintă statul român la reuniuniile UE având ca teme relațiile externe al UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive al UE”, precizează amendamentul adoptat.
Șefii serviciilor secrete, propuși de președinte
Potrivit altor amendamente adoptate la Constituţie, preşedintele propune Parlamentului candidaţii pentru şefia SRI şi a SIE, numește şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării şi cu avizul premierului şi prezintă anual în Parlament starea securităţii naţionale.
Astfel, „preşedintele propune Parlamentului candidaţii pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi director al Serviciului de Informaţii Externe”.
„Preşedintele numeşte şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului-ministru. În maxim 6 luni de la depunerea jurământului, preşedintele înaintează Parlamentului Strategia Naţională de Securitate. Preşedintele prezintă anual Parlamentului, reunit în şedinţă comună, un mesaj privind starea securităţii naţionale”, se arată în completarea la actualul text constituţional, adoptată în comisia de revizuire a Constituţiei.
Preşedintele nu mai poate cere urmărirea penală a unui ministru
De asemenea, Comisia privind revizuirea Constituţiei a decis, luni, scoaterea din corpul Constituției a prevederii potrivit căreia şi președintele avea dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.
Astfel, prin adoptarea amendamentului formulat de grupul UDMR, numai Parlamentul – prin cele două Camere ale sale – va putea exercita acest drept constituţional.
Amendamentul, care a fost adoptat cu majoritate de voturi favorabile şi cu o singură abţinere, prevede modificarea articolului 109, alin. 2 din Constituţie în următorul sens: ‘Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie’.
În forma actuală a Constituţiei, articolul în discuţie prevedea că: „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.