15 august 1918. București. Cafeneaua Capșa. Domnul Bacalbașa se uită la mine peste ochelari și râde. Zice, dacă stau bine și mă gândesc, s-ar putea să ai dreptate. Nu cred în rupul capului că Elena Lupesco i-ar spăla picioarele Regelui Carol al II-lea.
Nu, sigur n-ar face-o. Și nici Udrea. Udrea, ce? Udrea nu i-ar spăla picioarele lui Băse. Te cred. Tăcem vreme de câteva minute. Trece Von Makensen, ca scos din cutie, cu cizmele proaspăt lustruite. Dăncilă sigur n-o să-i spele niciodată picioarele lui Dragnea. Mie-mi zici, zic plin de importanță. Trece un aeroplan trufaș. Trece o tiribombă. Juncan n-o să-i spele niciodată picioarele lui Coldea. Nu mă îndoiesc, înclin să te cred pe cuvânt. Kovesi n-o să-i spele niciodată picioarele lui Iohannis. Ți-ai găsit, sigur că nu. Sorbim din cafea. De la Teatrul Național vine o birjă cu alde Titulescu, Brătianu, Ghibu, Maiorescu, Lovinescu. În goană vine și Eminescu. Zoe n-o să-i spele niciodată picioarele lui Constantinescu, zice Maiorescu. Nici Săftoiu! Dar ce legătură are Săftoiu cu Constantinescu, poți să-mi spui?
Are, știu eu, zice Bacalbașa făcând pe importantul, e secret de stat, zice. Și nici Zăvoranu lui VC Tudor. Asta ar fi o gulgută națională, exclam eu cuprins de febrilitate. Stai să notez, zice Bacalbașa, să nu uit pe careva. Dar marțienii? Ce e cu marțienii? Pe ei cine îi spală pe picioare? Dar ce, marțienii au picioare, se miră Bacalbașa. Păi nu, marțienii nu au picioare, au un fel de mustăți. Mustăți, se miră Arghezi care trece pe acolo însoțit de Nichita Stănescu și de Neagu Djuvara.
Elena nu i-a spălat niciodată picioarele lui Ceaușescu. Pe ce te bazezi, vrea să știe Constantin Tănase, care vine cu metroul, spre seară. Nici Ana nu i-a spălat picioarele Meșterului Manole, zice domnul director de la Muzeul Țăranului Român. Suntem într-un impas, vericule, mare poznă. Nu găsim noi o magdalenă în toată istoria asta, orice-am face. E noapte de-a binelea, se aprind felinarele pe Calea Victoriei. Von Makensen ne binoclează de peste drum, are chef să ne aresteze. Nici neamțul nu e spălat pe picioare, șoptește amuzat Birlic, răsărit și el de cine știe pe unde, ținându-se de nas.
„Dar ce legătură are Săftoiu cu Constantinescu, poți să-mi spui?”Va spun eu,amandoi sunt Elvis!
Azi dimineata „bunicul meu „, foarte furios, a plecat la mare sa-l intalneasca si sa se razbune pe Bacalbasa, pentru ca l-a facut de rusine in toata tara. L-am urmat si eu pe ascuns.Se dezbraca si urla la Bacalbasa, care era bagat in mare pana la gat, cu toti cei pe care ii pomeneste Ovidiu Bufnila : ” Cine ti-a permis sa scrii despre mine ?” Pe masura ce intra in apa marii , bunicu se calma si chiar incepea sa danseze , la fel ca toti cei care erau deja in apa.De ce sunteti asa de fericiti ? ii intreba bunicu? De placere! raspund toti in cor. Cand s-a uitat mai bine , a vazut ca tot tarmul marii era plin de indivizi care dansau fericiti. Unul din ei zice:”in apa marii s-a dizolvat cocaina , e fantastic de placut!”.