Mega-inginerie sub Alpi: Cum se construiește cel mai lung tunel feroviar din lume și pariul ecologic din spatele proiectului

A existat o evaluare a impactului asupra mediului foarte extinsă și lungă, iar pentru proiecte de această amploare în Uniunea Europeană a devenit acum standard. În total, trebuie respectate aproximativ 350 de condiții de protecție a naturii.

Mega-inginerie sub Alpi: Cum se construiește cel mai lung tunel feroviar din lume și pariul ecologic din spatele proiectului

Sursa foto: Captură euronews.com

A existat o evaluare a impactului asupra mediului foarte extinsă și lungă, iar pentru proiecte de această amploare în Uniunea Europeană a devenit acum standard. În total, trebuie respectate aproximativ 350 de condiții de protecție a naturii.

Proiectul Tunelului de bază Brenner, în valoare de miliarde de euro, este unul dintre cele mai mari șantiere de construcții din Europa. Cel mai mare tunel feroviar din lume, dintre Austria și Italia, a creat însă o mega-groapă de gunoi în Alpi. Dezvoltatorii încearcă să o restaureze însă în mod sustenabil.

Adânc, în inima unei văi montane tiroleze, utilaje gigantice de săpat tuneluri își croiesc drum prin Alpii austrieci. Aici se construiește cel mai lung tunel feroviar din lume – și toată roca explozibilă trebuie să ajungă undeva, scrie euronews.com.

Lucrările au început acum aproape 10 ani. Astăzi, valea este un pustiu pietros. Totuși, în 10 ani, se preconizează că aici se va întinde din nou un peisaj alpin înfloritor.

Va arăta puțin diferit față de înainte, însă compania care construiește Tunelul de Bază Brenner promite să-l transforme într-un exemplu model de renaturare atât în ​​Europa, cât și în întreaga lume.

Cea mai mare groapă de excavații din Europa

Sebastian Reimann este manager de proiect și, printre altele, responsabil pentru secțiunea de construcții H53, segmentul tunelului Pfons/Brenner.

„Avem un șantier imens aici, cu un volum de depozit de deșeuri de 7,7 milioane de metri cubi de material excavat”, declară el pentru Euronews Earth. Aceasta este cea mai mare groapă de deșeuri excavate ca volum din Uniunea Europeană.

„Au fost câteva luni în care patru utilaje de forat tuneluri avansau în subteran în același timp”, își amintește Reimann. „În fiecare lună, peste 250.000 de metri cubi de deșeuri erau scoși din subteran și depozitați aici, pe haldă. Efortul este gigantic, atât din punct de vedere logistic, cât și din punct de vedere al forței de muncă, dar este pur și simplu foarte distractiv să fii implicat.”

Traficul intens de camioane, evitat

Mașinile de forat tuneluri funcționează fără întrerupere, săpând prin masivul muntos 24 de ore pe zi și măcinând tone după tonă de rocă din Alpi cu dinții de oțel ai giganticelor lor capete de freză.

Milioane de metri cubi de rocă concasată trebuie apoi transportați din miezul muntelui în Valea Padaster.

„Aici, în secțiunea H53, am instalat acest enorm sistem de bandă transportoare”, explică Reimann managerul de proiect. Lungimea sa variază în funcție de progresul subteran: uneori se adaugă câțiva kilometri, alteori se scurtează. „La cea mai lungă poziție, banda transportoare avea 30 de kilometri.”

Decizia de a opta pentru soluția cu bandă transportoare este o modalitate prin care proiectul își reduce impactul asupra comunităților locale și a mediului. Valea Padaster poate fi nelocuită, dar în apropiere se află Steinach am Brenner și alte sate. Pentru locuitorii de acolo, ar fi fost inacceptabil să vadă 100 de camioane încărcate cu resturi de piatră care trec zilnic de-a lungul drumului satului, timp de mai mulți ani.

Așadar, a fost construit un tunel de acces suplimentar, o legătură directă și exclusivă între valea depozitului de deșeuri și șantierul de construcție a tunelului din interiorul muntelui.

Echipele de construcție subterană coboară pe o rampă de acces de patru kilometri către vastul șantier subteran al Tunelului de Bază Brenner. Pe verticală, aceasta coboară cu câteva sute de metri. Așchiile de rocă aduse din adâncuri, însă, se deplasează în direcția opusă: pe benzi transportoare care se întind adânc în munte, se deplasează în sus, în Valea Padaster.

Un pârâu de munte deviat temporar

Până acum câțiva ani, râul Padasterbach curgea prin valea Wipp. În acest moment este încă un deșert gri și pietros”, recunoaște Andreas Ambrosi, colegul lui Reimann, dă însă asigurări că Padasterbach nu a dispărut, ci a fost doar deviat pentru o perioadă limitată.

Un tunel de deviere special construit, lung de 1.500 de metri, oferă râului Padasterbach o albie temporară. Această deviere era o condiție obligatorie din punct de vedere legal, fără ea, mega-depozitul de deșeuri nu ar fi fost niciodată aprobat în această locație.  

„Acolo se construiește deja noua albie a râului”, spune Reimann, arătând în jos spre gigantica groapă de gunoi, lungă de 1.400 de metri.

În curbe ample, structura șerpuiește prin podeaua gropii de gunoi, care deocamdată este încă gri ca piatra.

Fundul văii a fost ridicat cu aproape 80 de metri

Odată ce se va realiza străpungerea în interiorul muntelui, utilajele de forat tuneluri se vor opri, benzile transportoare vor fi demontate, iar un strat gros de sol va fi împrăștiat pe „noua” vale. Apoi, deasupra vor fi plantați copaci și arbuști.

„Așadar, nu numai că am săpat un tunel imens, dar am creat și o vale nouă”, spune Ambrosi. „Am ridicat vechea vale cu 70, ajungând la aproape 80 de metri”, adaugă Reimann. Prin urmare, fundul actual al văii este mult mai înalt decât înainte. „Dar rămâne o vale”, spune Reimann, „va fi doar un alt fel de vale.”

Standarde de mediu stricte

Dar poate fi totul restaurat cu adevărat aici, în aceste habitate alpine sensibile, exact așa cum era înainte?

Politicienii tirolezi au insistat asupra unor standarde de mediu stricte pentru proiect, nu doar în Valea Padaster, ci și pe alte secțiuni ale proiectului tunelului feroviar transfrontalier dintre Austria și Italia, nordul și sudul Europei.

A existat o evaluare a impactului asupra mediului foarte extinsă și lungă. Pentru proiecte de această amploare în Uniunea Europeană, aceasta a devenit acum standard. În total, trebuie respectate aproximativ 350 de condiții de protecție a naturii.

Unele măsuri au fost implementate înainte și în timpul construcției. Înainte de a putea începe orice lucru, a trebuit efectuată o inspecție detaliată a solurilor și vegetației, a cursurilor de apă și a pădurilor, a faunei sălbatice, a florei și a faunei.

Geologii au cartografiat fiecare metru pătrat al fundului văii. Biologii și zoologii au cercetat bazinul îngust, au identificat specii și au numărat animale și plante.

S-a dovedit că pajiștea accidentată, săracă în nutrienți, din această vale alpină găzduia o pajiște cu orhidee de 250 de metri pătrați. Ca una dintre primele măsuri de protecție, acest micro-habitat valoros a fost „relocat” cu succes chiar înainte de începerea construcției. Orhideele rare au fost transplantate și înfloresc acum pe o zonă de compensare de aceeași dimensiune.

Liliecii, protejați  

Au existat îngrijorări și cu privire la liliacul brun cu urechi lungi (Plecotus auritus). Din familia liliecilor de vesper (Vespertilionidae), este una dintre cele 24 de specii de lilieci din Tirol. În regiunea alpină, unele dintre aceste specii sunt considerate deosebit de demne de protecție.

În Valea Padaster, cercetătorii liliecilor au observat șapte specii în total, inclusiv liliacul cu urechi lungi brun. Lista Roșie austriacă clasifică liliacul cu urechi lungi brun ca fiind „neamenințat”, dar este protejat în temeiul Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice europene și al Directivei Habitate a Uniunii Europene (92/43/CEE). Aceasta se traduce printr-o obligație de a menține o „stare de conservare favorabilă”.

După studiul amplu al liliecilor, numeroase cuiburi au fost instalate în zona înconjurătoare, suficient de departe de groapa de gunoi, dar suficient de aproape pentru ca liliecii cu urechi lungi și bruni să găsească și să accepte oferta de a se muta.

E nevoie de răbdare și timp

Gestionarea albiei râurilor, salvarea orhideelor, relocarea liliecilor, reîmpădurirea și renaturarea s-au făcut și se fac în continuare multe în Valea Padaster pentru a atenua impactul acestui proiect masiv de construcție asupra ciclurilor naturale și a echilibrului ecologic.

Valea Padaster se află între 1.100 și 1.500 de metri deasupra nivelului mării și se întinde până în lumea montană a Tirolului. Există numeroase trasee de drumeție în zonă.

Odată ce lucrările de construcție vor fi finalizate și valea va fi renaturată, se așteaptă ca turismul să revină.

Deocamdată, este nevoie de răbdare și timp pentru ca cicatricea gri-neagră a molozului să se vindece din nou, cu ajutorul activ al silvicultorilor, peisagiștilor, inginerilor, hidrologilor, geologilor, arhitecților peisagiști, dar și al naturii.

Ambrosi are o idee pentru ziua în care valea va fi în sfârșit restaurată: să mergem împreună pe traseul de drumeție, să găsim exact acest loc și să ne așezăm la un picnic relaxant.

Conservarea naturii în Alpi

Valea Padaster este doar una dintre numeroasele măsuri de renaturare și compensare legate de cel mai mare șantier din Europa, Tunelul de bază Brenner.

Complexul de pădure și mlaștini Tantegert a fost revitalizat ca una dintre cele 200 de măsuri ecologice de compensare. Numai în Austria sunt planificate 140 de hectare de zone de compensare. În plus, se construiesc scări pentru pești (de exemplu pe Gschnitzbach), se îndepărtează barajele (pe râul Sill din Innsbruck), se creează zone inundabile și se amenajează trasee geologice naturale, plus poteci și trasee de drumeție. Lângă Franzensfeste, au fost plantate 50.000 de plante pe foste șantiere de construcții.

Însă este încă prea devreme pentru a întocmi un bilanț. Unele dintre măsurile de recultivare și renaturare pot fi deja considerate un succes. Însă pe alte secțiuni, cum ar fi Valea Padaster, lucrările de restaurare a naturii abia acum încep.

Un lucru este clar, strânsa cooperare dintre autoritățile de supraveghere, cum ar fi regiunea Tirol, experții independenți și compania de construcții a Tunelului de Bază Brenner, a asigurat că conservarea naturii în Alpi este luată în serios.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.