Miclescu: „În dosarul procurorului George Bălan sunt implicate serviciile de informaţii”

Adrian Horia Miclescu, fost procuror-şef adjunct al PNA, a făcut dezvăluiri senzaţionale într-un interviu acordat site-ului luju.ro, despre activitatea mai puţin cunoscuta a Parchetului Anticorupţie, din calitatea sa de fost şef al PNA, dar şi de avocat al unor magistraţi cercetaţi în prezent de DNA.

Miclescu (în prezent, avocat) este unul dintre cei care au înfiinţat practic Parchetul Anticorupţie din momentul fondării acestuia în 1 septembrie 2002. În perioada septembrie 2002-mai 2004, Horia Miclescu a fost adjunct al Secţiei I de combatere a corupţiei, după care a fost adjunctul fostului procuror general al PNA Ioan Amarie. Horia Miclescu a instrumentat cele mai importante dosare de corupţie ale PNA, printre care şi ”Dosarul Flota”.

Fostul procuror general adjunct al Parchetului Anticorupţie spune cât se poate de clar că, din 2005, de când la cârma justiţiei s-au instalat Traian Băsescu şi Monica Macovei, DNA-ul cercetează cu precădere persoane din zona PSD şi PNL, în timp ce dosarele pedeliştilor şi ale lui Traian Băsescu sunt ocolite cu grijă. ”În perioada 2002-2005, până la destituirea mea din funcţia de procuror general adjunct al PNA, la Secţia I pe care am coordonat-o, raportat la aşa-zisul criteriu politic al subiecţilor cercetaţi a fost în proporţie covârşitoare pe zona PSD. Acest lucru nu a fost făcut în mod deliberat, dar pentru orice practician al dreptului şi criminolog pe zona corupţiei este evident că faptele de această natură se produc cu precădere în raport cu cei care ocupă funcţii de demnitate publică, şi nu cu cei care sunt în Opoziţie. Revenind la preşedintele Traian Băsescu şi la actualii conducători ai DNA, le-aş recomanda să se uite mai cu atenţie ce au prin arhive, pentru că s-ar putea să constate cu stupoare că de fapt au din 2005 (ianuarie) un dosar privindu-l pe acesta, pe Costel Căşuneanu şi alte persoane acuzate de luate de mită şi de spălare de bani. Pentru a fi mai clar şi a nu crea dubii şi curiozităţi posibile serviciilor de informaţii în slujba celor mai sus menţionaţi, amintesc despre dosarul cu nr. 91/P/2004 al Secţiei a II-a, declinat la 9 ianuarie 2005 la Secţia I a DNA, dosar care prin «diligenţa» procuroarei C. a fost în mod fraudulos declasificat din dosar penal, în lucrare pe diverse, care fără a se efectua nicio activitate de minimă verificare în privinţa acuzaţiilor, a fost clasată având regimul unei lucrări privind achiziţia de mături şi detergenţi din DNA. După această mare realizare profesională, respectiva procuror C. şi-a menţinut funcţia de conducere în DNA, având o ascensiune profesională demnă de invidiat de alţi colegi. Fără a fi maliţios, vreau să spun că ceea ce a făcut din obedienţă sau poate din frică acest procuror nu îi foloseşte cu nimic lui Traian Băsescu pentru că, revenind la afirmaţiile mele anterioare privind imunitatea sa pe durata mandatului prezidenţial, dosarul nr. 91/P/2004 nu este soluţionat ca dosar penal, este suspendat termenul de prescripţie şi poate şi trebuie ca la încetarea mandatului prezidenţial să fie soluţionat legal”, acuză Miclescu.

Avocatul a vorbit şi despre obedienţa şi servilismul de care a dat dovadă Parchetul de pe lângă Înalta Curte care s-a grăbit să îi închidă lui Băsescu dosarul în care preşedintele şi asfaltangiul său preferat, Costel Căşuneanu, erau acuzaţi de spălare de bani. ”În acelaşi context, mă refer la o altă gravă ilegalitate comisă recent de Ministerul Public, respectiv de PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică care, în mod nelegal raportat la competenţa după materie, a soluţionat cu maximă celeritate, fără a fi competent, dosarul privindu-l pe Traian Băsescu – Costel Căşuneanu şi alţii, făcându-se că nu observă că infracţiunea de spălare de bani nu există în sine şi că trebuie să aibă o infracţiune premisă, generatoare, care este fără dubiu o faptă de corupţie, respectiv luarea şi darea de mită, competenţa în acest caz revenind exclusiv DNA. Această soluţie dovedeşte exclusiv obedienţă, servilism şi puţină ştiinţă de carte.”

Adrian Horia Miclescu – în calitatea sa de avocat al procurorului George Bălan – nu s-a ferit să explice iţele din complicatul dosar al fostului membru al CSM. Fostul şef al PNA este convins că acest dosar este o făcătură judiciară construită şi influenţată de factorul politic. ”Dosarul George Bălan este mult mai complicat pentru că în această cauză se îmbină aspecte ce ţin de interese politice, vizându-l direct pe prim-ministrul Victor Ponta, pe ministrul Dan Şova şi alţi oameni politici ce fac parte din USL, în acelaşi timp urmărindu-se compromiterea şi eliminarea chiar şi temporară a unui magistrat de carieră din CSM, dar care era oricând propozabil pentru o funcţie de conducere la vârful Ministerului Public.

Să mă explic: dosarul a debutat prin mediatizare exact în ziua următoare suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, ex-abrupto prin aruncarea în media a unei înregistrări autorizate a unei convorbiri fără nicio conotaţie probatorie purtată între procurorul George Bălan şi premierul Victor Ponta. S-a încercat crearea impresiei că noul prim-ministru produce un act de imixtiune în Justiţie, încercând să-şi numească cunoscuţii în funcţie. Pentru a înlătura orice dubiu, fapt de notorietate, între procurorul George Bălan şi Victor Ponta (fost procuror) relaţiile sunt vechi, de amiciţie, durează de peste 15 ani, procurorul Bălan fiindu-i şef lui Ponta în perioada în care conducea PJS 1 şi ulterior Secţia a II-a a PÎCCJ. Precizez că aceste raporturi de amiciţie au fost derulate în cei 15 ani indiferent de funcţiile deţinute de Victor Ponta în PDSR sau în zona Executivului, la Putere sau în Opoziţie. În acest dosar, pe măsură ce se fac acte de urmărire penală şi ni se permite ca avocaţi accesul la dosar, constat că în realitate, în spatele acestei înscenări judiciare vizând implicarea şi eventuala compromitere a primului-ministru Victor Ponta, prin vectorul George Bălan, sunt implicate servicii de informaţii. Această afirmaţie nu are un caracter de bombă publicistică, ci rezultă fără dubiu din declaraţiile date de clientul meu, din implicarea unui denunţător afiliat unităţii DGIPI, rezultând faptul că s-a încercat pe 10 iunie 2012 o provocare în care să fie atras procurorul George Bălan şi să se rostească numele primului-ministru. Agentul provocator a încercat să-l determine pe George Bălan să-i «ceară ajutor» primului-ministru şi să-i spună acestuia că i se pregăteşte un dosar penal. Din păcate pentru autorii acestui scenariu – servicii şi procurori –, reacţia lui George Bălan a fost fermă, fără urmă de dubiu, situaţie faţă de care artizanii înscenării nu au avut ce face şi s-au rezumat la aşa-zisa convorbire privind invitaţia la o cafea. În cursul cercetării am cerut să fie audiate ca martori două persoane: un fost membru al CSM, actualmente consilier în această instituţie (Bogdan Licu) şi şeful DGIPI (Gelu Oltean). Sperăm ca, în scopul aflării adevărului, odată şi odată procurorul de caz să administreze aceste probe care nu vor face decât să confirme teza implicării DGIPI în această cabala. Nu pot încă să declar dacă înscenarea pusă la cale s-a făcut cu avizul vreunui factor politic sau pur şi simplu în scopul de a-şi salva funcţiile şi scaunele două persoane din DGIPI, încercând să-l atragă într-un posibil şantaj pe George Bălan, cât să-l implice şi pe primul-ministru Victor Ponta”, afirmă Miclescu.

Fostul procuror Miclescu este convins că nu doar factorul politic a influenţat deschiderea acestui dosar – în care s-a dorit şi implicarea şi compromiterea premierului Victor Ponta, ci şi serviciile de informaţii: ”Convingerea mea că politicul este implicat în acest dosar mi-a fost întărită şi după audierea unui martor important – preşedintele CJ Ilfov Marian Petrache, care, în mod curios, în loc să fie întrebat de procurorul DNA în legătură cu acuzaţiile aduse învinuiţilor în acest dosar a fost întrebat cu precădere pe o serie de înregistrări realizate într-un local public, discuţiile şi afirmaţiile acestuia vizând o serie de lideri ai PNL şi dorinţa sa de a accede în viitor în funcţii din zona Executivului, posibil ministeriale. Acest martor a explicat foarte clar că niciodată, cu ocazia puţinelor întâlniri pe care le-a avut cu procurorul Bălan, nu i-a cerut să intervină pe lângă un factor de conducere din USL în favoarea sa sau a procurorului Marcel Sâmpetru în vederea ocupării unei funcţii de conducere în Ministerul Public. Dimpotrivă, martorul a relatat faptul că procurorul Bălan este «un fanatic» al dreptului şi al rolului său în CSM şi singurele discuţii purtate cu el se refereau la dorinţa de implementare a noilor Coduri. În acest context martorul i-a spus procurorului Bălan că nu are cunoştinţe de natură juridică, dar dacă vrea să susţină aceste probleme profesionale ce ţineau de rolul său în CSM ar putea să vorbească cu ministrul Dan Şova.

Ce au omis procurorii DNA să arunce în presă? Înregistrările discuţiilor purtate de George Bălan cu toţi membrii CSM după ce a avut loc o întâlnire între el şi primulţministru Victor Ponta, ocazie în care i-a înfăţişat acestuia problemele reale ale sistemului judiciar, fără a cere pentru sine sau alţii vreo funcţie. Discuţiile telefonice dintre Bălan şi ceilalţi membri ai CSM în sensul celor mai sus menţionate au fost «omise» de anchetatori în diseminarea de presă, chipurile pentru a nu implica factorul politic în discuţie. În schimb, în optica lor era importantă invitaţia la cafea.

Şi în final vă relatez bomboana pe colivă. Anchetatorii nu au vrut să consemneze declaraţia dată de George Bălan în care acesta a afirmat că în anul 2011-2012 a purtat mai multe discuţii telefonice atât cu preşedintele Traian Băsescu, cât şi cu premierul Emil Boc, exclusiv despre problemele legate de Justiţie: buget şi coduri. Procurorii DNA şi-au motivat refuzul de consemnare: «Nu ne interesează aspectele politice». Dar de Ponta de ce i-a interesat că îl invită la cafea?”, a argumentat Miclescu.