În luna ianuarie 2023, deficitul contului curent al balanţei de plăţi, indicatorul care arată cât de slăbită este economia României, a fost de 949 milioane euro, comparativ cu 1.138 milioane euro în luna ianuarie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 262 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 100 milioane euro, față de un excedent de 90 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 119 milioane euro, conform datelor prezentate de Banca Națională. Asta e o veste foarte bună pentru că după ani buni, deficitul nu a coborât.
Deficitul de cont curent ne arată cât de incapabilă e economia românească să satisfacă cererea internă. Pentru că nu găsim marfă sau servicii interior, apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.
Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează.
O altă veste bună de la BNR este că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.176 milioane euro (comparativ cu 872 milioane euro în luna ianuarie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 919 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 257 milioane euro.
A venit însă și o veste mai puțin bună. În luna ianuarie 2023, datoria externă totală a crescut cu 7.514 milioane euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 104.696 milioane euro la 31 ianuarie 2023 (69,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2023 nivelul de 45 539 milioane euro (30,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,1 la sută față de 31 decembrie 2022.
Din inflație hrănesc jaful PSD PNL și al securiștilor care au tras in noi la revoluție
ABSOLUT JALNIC ! Vai de noi daca nu vom sti sa ne aparam interesul national general iar nu interesul individual,meschin si imbecil…Cei cu FUMURI GLOBALISTE in cap trebuie sa se trezeasca.Tara asta e prea jefuita!
„castig” doar din inflatie
Statul roman e pe perfuzii, daca intr-o luna nu primeste vitaminele de la FMI si BM, colapseaza rasunator. Un motiv foarte bun de santaj, oricare ar fi seful guvernului.
Acest stat este inca tinut pe aparate pentru a i se lua „pensia” de la UE, adica pentru a se putea jefui banii nemtilor, ca UE inseamna economiile nemtilor.
Poporul roman n-a vazut si nu vede niciun ban din zecile de miliarde „imprumutate” din pix. Si cum nu va avea cu se sa plateasca aceste datorii, i se va face o oferta de nerefuzat: sa cedeze din ressurssele naturale, in schimbul – nu stergerii, camatarii nu iarta – ci amanarii datoriei.
E veche de cand lumea schema. Functioneaza exact in masura in care putregaiul social se raspandeste intr-un stat, cele doua sunt complementare.
Ultimele guverne au făcut o singură treabă bună după pandemie: au lăsat economia așa cum a picat. Noi ne-am descurcat cum am putut și în ritmul nostru de melc o să ieșim la liman. O să treacă și criza asta cum a trecut și cealaltă numai să scăpăm cu bine din război. Lua-i-ar dracu de ruși idioți cu KGB ul lor cu tot.
‘ Oficial… ‘ o ducem bine, penbil !