Compania Rosneft a fost acuzată în ultimele zile de implicare în procesul de depreciere a rublei, pentru a-și ușura astfel povara datoriilor pe care le are. Directorul general al grupului, Igor Secin, a respins însă acuzațiile, scrie Tass.
Motivul prăbuşirii istorice a rublei ce a avut loc pe 15 decembrie este binecunoscut, spune pe Facebook fostul vicepremier Boris Nemţov, acum un opozant al regimului Putin. “Banca centrală a pus în funcţiune tiparniţă pentru a ajută afacerea Secin-Putin şi a oferit Rosneftului 625 de miliarde de ruble proaspăt tipărite. Banii au apărut imediat pe piaţa valutară, iar rată de schimb s-a prăbuşit”, a scris Nemţov.
Ce s-a întâmplat? Colonelul KGB Igor Secin, bun vorbitor de limbi romanice, care a avut misiuni în Africa, iar mai recent a creat capul de pod al Rusiei în Venezuela, este preşedintele celei mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft, un gigant creat pe ruinele Yukos şi pe vendeta regimului Putin împotriva oligarhilor ce nu păreau obedienţi.
Lovit de scăderea bruscă şi uriaşă a preţului petrolului orchestrată de SUA şi monarhiile din Golf, Secin a făcut apel la un ajutor major din partea statului pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în aceasta luna. Nu putea face altfel, odată ce tranzacţiile prin băncile occidentale sunt oprite, ca urmare a sancţiunilor.
Putin a intervenit, iar Banca centrală a Rusiei a declarat că acceptă obligaţiuni ale Rosneft deţinute de băncile comerciale ca alternativă la un împrumut. Era vorba de 625 de miliarde de ruble (circa 11 miliarde de dolari). Nu se ştie însă ce bănci au cumpărat obligaţiunile emise vineri, 12 decembrie, de Rosneft. Se speculează că ar fi bănci ale statului. Când aceste bănci urmau să ofere obligaţiunile Băncii Centrale, în schimbul unor împrumuturi, Rosneft ar fi fost ca şi refinanţată. Numai că întreaga schemă a zguduit piaţa: înseamnă că Rusia recurge la tipărirea de bani pentru a-şi finanţa deficitul. Şi astfel s-a ajuns ca rubla să cadă într-o singură zi cu circa 18%, ajungându-se ca 1 euro să valoreze 100 de ruble. A fost cea mai mare devalorizare într-o singură zi de la intrarea în incapacitate de plată din 1998.
Ce este şi mai grav pentru puterea de la Moscova ţine de implicarea Băncii centrale şi a aripii liberale a lumii finanţelor ruse în politica, un lucru de care s-au ferit până acum. Este un precedent de rău augur, având în vedere că în această lună, pe lângă datoria Rosneft, mai sunt scadente datorii ale companiilor de circa 30 de miliarde de dolari. Iar pentru 2015 urmează încă 130 de miliarde de dolari.
Secin, bunul prieten al lui Vladimir Putin, ripostează:
„În ceea ce priveşte zvonurile privind implicarea Rosneft în colapsul pieţei valutare, acestea sunt o provocare şi în realitate compania participă în mod pozitiv la stabilizarea sistemului valutar. În ultimele nouă luni, compania a generat venituri de aproximativ 118 miliarde de dolari şi a vândut 75 de miliarde de dolari din această sumă pe piaţa din Rusia”, a spus Igor Secin, potrivit AGERPRES.
Igor Secin a precizat marţi că Rosneft nu a convertit încă sumele împrumutate în ruble şi că cel mai probabil nu va contracta noi credite în moneda rusească având în vedere situaţia actuală a rublei. „Niciunul din planurile referitoare la tragerea de credite în ruble nu prevede convertirea lor în valută. Nici planurile companiei şi nici acordurile convenite cu băncile nu prevăd această posibilitate”, a spus Igor Secin.
La finele lunii octombrie, Rosneft, companie la care statul rus deţine aproximativ 70% din acţiuni, a cerut Guvernului de la Moscova o asistenţă financiară în valoare de peste 2.000 de miliarde de ruble (49 de miliarde de dolari) pentru a face faţă sancţiunilor impuse de guvernele occidentale pentru companiile din sectorul de petrol şi gaze naturale din Rusia.
Anterior, Rosneft, companie responsabilă pentru peste 40% din producţia de ţiţei a Rusiei, a anunţat că ar putea avea dificultăţi în a asigura serviciul datoriei sale de 55 de miliarde de dolari şi a importa echipamentele de care are nevoie pentru dezvoltarea de noi zăcăminte şi modernizarea rafinăriilor sale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.