Muzeul Civilizaţiilor Europei şi ale Mediteranei (MuCEM) din Marsilia a fost ales de Comisia de Cultură a Adunării Parlamantare a Consiliului Europei, dintre trei finalişti reţinuţi din cei 42 nominalizaţi.
MuCEM, a cărui arhitectură a fost semnată de arhitectul francez Rudy Ricciotti, studiază Mediterana, leagănul civilizaţiilor, la întâlnirea culturilor europene şi arabe.
Potrivit vicepreşedintei Comisiei pentru Cultură, Şttinţă, Educaţie şi Media din Consiliul Europei, Vesna Marjanovic, acest muzeu este fondat pe “un concept original şi inovator, situat într-un loc uimitor şi dotat cu o arhitectură excepţională; el îndeplineşte perfect toate criteriile Premiului Muzeului al Consiliului Europei”.
Un edificiu ce pare să se înalţe din mare
Situat în zona “Euroméditerranée”, MuCEM, primul mare muzeu construit de Stat în afara Parisului, a fost inaugurat în 2013. Situat între Portul vechi şi noile spaţii urbane Joliette, el asociază Fortul Saint-Jean, cu turnurile sale venerabile şi grădinile înălţate deasupra mării, cu spectaculoasa construcţie semnată de Rudy Ricciotti, care dorea ca edificiul să dea impresia că se ridică din mare. Ceea ce se şi întâmplă. În plus, vederea asupra mării este excepţională, mai ales de pe terasa situată pe acoperiş.
“Peisaje, mare, soare, mineralitate trebuie încorporate de un program care să fie federativ şi cognitiv. Mai întâi un pătrat perfect cu latura de 72 de metri (…). În acest pătrat, este înscris un altul cu latura de 52 de metri, cuprinzând sălile de expunere şi de conferinţe, identificate cu inima muzeului. În jur, deasupra şi dedesubt, sunt spaţiile de serviciu. Dar între inimă şi spaţiile de serviciu, golurile înconjoară pătratul central şi formează spaţii de legătură. Interesat mai întâi de vederea către fort, către mare sau către port, vizitatorul va alege un parcurs”, nota Rudy Ricciotti.
Lumina filtrată prin reţeaua de beton
Vechiul fort a fost reabilitat şi întregul creează un ansamblu deschis către oraş.
26.000 de metri pătraţi sunt dedicaţi întâlnirii între civilizaţiile euro-mediteraneene, retrasării istoriei şi relevării vitalităţii culturilor lor. Clădirea este un cub înalt de 19 metri, de 15.000 de metri pătraţi, îmbrăcat într-o reţea exterioară de beton, destinată să protejeze colecţiile de lumina soarelui, care dă întregului un aspect de “moucharabieh”.
În jurul fortului, vizitatorul este invitat la o plimbare în inima unei grădini mediteraneene de 12.000 de metri pătraţi, Grădina migraţiilor.
Acoperişul terasă
Colecţiile sunt prezentate pe două niveluri, Muzeul dispunând şi de un auditorim de 400 de locuri, dar şi de un restaurant cu terasă panoramică. Un Centru de conservare şi resurse, situat în cartierul Belle de Mai, în apropierea gării Saint-Charles, aparţinând muzeului, este conceput de arhitecta Corinne Vezzoni.
Suspendat între cer şi apă, plutind la intrarea în Vechiul Port al Marsiliei, MuCEM este o adevărată cetate culturală.
MuCEM, legat prin pasarele cu Fortul Saint-Jean şi Biserica Saint-Laurent
Fortul Saint-Jean, Turul Regelui René, ale cărui fundaţii datează din secolul al XII-lea, reamenajat, este consacrat istoriei locului.
Bijuterie arhitecturală, blocul muzeal beneficiază la interior de o lumină filtrată prin reţeaua exterioară de beton, cu o culoare prăfoasă, asociată cu nuanţele pietrei, ale mării şi ale cerului. Lungi şiruri de coloane din beton înconjoară sălile în întregime vitrate în care sunt expuse obiectele. O rampă ca un zigurat urcă de-a lungul edificiului până la acoperişul terasă.
O scenografie interioară pe măsura construţiei lui Rudy Ricciotti
Noua clădire J4 este destinată marilor expoziţii plasate pe două platouri: la primul nivel, 1.600 de metri pătraţi sunt destinaţi Galeriei Mediteranei, galerie tematică consacrată diversităţii şi complexităţii lumii mediteraneene. Pătrunzând în această Galerie, publicul descoperă o prezentare a marilor etape ale istoriei civilizaţiilor din bazinul Mediteranei, menită să lumineze multiplele faţete – peisajele, oraşele – şi să permită o mai largă înţelegere a provocărilor lumii contemporane: relaţia cu mediul înconjurător, drepturile omului şi relaţia cu Celălalt.
La al doilea nivel se află spaţii flexibile, însumând 2.000 de metri pătraţi, destinaţi expoziţiilor temporare.
Galeria Mediteranei
Fortul Saint Jean, care formează punctul de joncţiune între oraş şi muzeu, este legat de digul J4 printr-o pasarelă elegantă, ce se ridică la 115 metri deasupra mării. O a doua pasarelă, lungă de 70 de metri, este construită între port şi esplanada Bisericii Saint-Laurent.
MuCEM posedă peste 250.000 de obiecte, 130.000 de tablouri, stampe şi desene, 450.000 de fotografii, 100.000 de cărţi şi periodice…
Crearea muzeului a costat, se pare, 167 de milioane de euro, finanţate în proporţie de 65% de Stat şi de 35% de colectivităţile locale şi departamentale.
Joan Miro, Femeia cu sâni frumoşi
Premiul Muzeului al Consiliului Europei, care se atribuie pe baza selectării de către un juriu al Forumului European al Muzeelor, a fost înfiinţat în 1977. El recompensează un muzeu care în ultimii câţiva ani înainte de premiere a fost inaugurat sau s-a modernizat şi a avut o contribuţie importantă la cunoaşterea patrimoniului cultural european.
Utimele instituţii care au primit acest premiu sunt Muzeul Baksi din Turcia, în 2014, Muzeul Liverpool, în 2013, şi Muzeul Rautenstrauch-Joest din Koln, în 2012.
Fiecare muzeu primeşte o statuetă din bronz de Joan Miro, intitulată Femeia cu sâni frumoşi, pe care o păstrează timp de un an, şi o diplomă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.