Moartea asistată în Franța: o ”mare lege” sau o ”ruptură gravă în istorie”?

Adunarea Națională a votat pentru ”ajutorul pentru a muri”. Partidele de stânga și centru au votat pentru Dreapta și extrema dreaptă au fost împotriva

Moartea asistată în Franța: o ”mare lege” sau o ”ruptură gravă în istorie”?

Adunarea Națională a votat pentru ”ajutorul pentru a muri”. Partidele de stânga și centru au votat pentru Dreapta și extrema dreaptă au fost împotriva

Pacientul decide, medicul verifică

Adunarea Națională a Franței a votat pentru introducerea dreptului la ”ajutor pentru a muri”, pentru pacienții care suferă de afecțiuni incurabile și care își exprimă voința în mod ”liber și informat”, scrie News.ro. Franța optează pentru moartea asistată, nu pentru o formă a eutanasiei active, în care rolul medicilor este mai important. Un medic va verifica eligibilitatea. Apoi, o procedură colegială va evalua criteriile. Medicul va lua în sfârşit decizia, singur. Bolnavul va putea renunţa în orice moment şi îşi va putea administra singur produsul letal, mai puţin în cazul în care „nu este fizic în măsură s-o facă”, iar atunci un medic sau un infirmier pot face acest lucru.

La cererea pacientului, medicul verifică, în 15 zile, dacă sunt îndeplinite criteriile. După avizul favorabil, pacientul are cel puțin două zile de reflecție și își reconfirmă decizia; dacă revine după peste trei luni, evaluarea se reia. Cererea poate fi retrasă oricând. Substanța letală este administrată de pacient sub supraveghere medicală, iar personalul medical intervine doar dacă acesta nu o poate face. Cadrele medicale pot refuza din motive de conștiință, dar trebuie să îndrume pacientul către alt specialist.

Drumul lui Macron către legalizarea morții asistate

Legea a trecut de adunarea Națională cu 291 de voturi pentru și 241 împotriva. Partidele de stânga și de centru au votat majoritar pentru, iar dreapta și extrema dreapta au votat împotrivă. ”Reprezentarea națională s-a ridicat la înălțimea responsabilității în timpul acestor dezbateri. A fost cea mai lungă dezbatere de după anii 1980”, a declarat Yaël Braun-Pivet, președinta Adunării Naționale, membră a Renaissance, partidul președintelui Emmanuel Macron. „Este un mare text al Republicii noastre (…), atât de aşteptat de către compatrioţii noştri”, a mai spus ea.

Președintele Emmanuel Macron s-a implicat în dezbaterea privind eutanasia încă din 2017, însă mult timp a evitat să adopte o poziție fermă. El a consultat filosofi, medici și reprezentanți ai cultelor, iar în 2022 a discutat subiectul și cu Papa Francisc. Ulterior, a creat o Convenție Cetățenească formată din 184 de membri pentru a analiza îngrijirea la sfârșitul vieții. Peste 75% dintre participanți au susținut legalizarea eutanasiei, iar recomandările lor au fost integrate în legea adoptată ulterior.

Episcopii francezi: ”Nu aceasta este măreția unei societăți”

Printre cei mai vehemenți critici ai legalizării eutanasiei se numără politicienii din Rassemblement National, ai cărui lideri, Marine Le Pen și Jordan Bardella, au, potrivit sondajelor, cele mai mari șanse de a-i succeda lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée.

Conferința Episcopilor Franței a denunțat ”o ruptură gravă în istoria țării”, scrie La Croix. ”Măreția unei societăți nu constă niciodată în a le oferi moartea celor mai vulnerabili sau în a le permite să și-o provoace singuri, ci, dimpotrivă, în a-i însoți, cu o solidaritate autentică, până la capătul vieții”, arata Conferinta Episcopilor. ”Președintele a promis o dezbatere calmă, bine fundamentată, dar constatăm că mizele politice, ideologice și, fără îndoială, chiar economice, mascate de termeni înșelători, au compromis această ambiție”, scriu episcopii francezi. ”O chestiune atât de importantă pentru pactul nostru social ar fi meritat ca toate consecințele umane, medicale, etice și sociale ale eutanasiei și ale sinuciderii asistate să fie analizate pe deplin”.

Ultimul obstacol: controlul de constituționalitate

Prim-ministrul Sébastien Lecornu este un critic al acestei legi. Cu o zi înainte de vot, el a anunțat că intenționează să sesizeze Consiliul Constituțional. Acest demers amână intrarea în vigoare a legii până la pronunțarea Consiliului, care poate verifica dacă actul normativ este conform cu Constituția. Urmează apoi decizia președintelui legata de promulgarea legii.

Moartea asistată a fost legalizată în Elveția și Belgia încă din 2002, pentru pacienții suferind de boli incurabile, arată BBC. Ulterior, legi similare au fost adoptate în Olanda (2015), Spania și Austria (2015). În Portugalia, implementarea a fost oprită și legea este supusă unei revizuiri. Au fost adoptate legi care permit moartea asistată și în Canada, Australia, Noua Zeelandă. În Marea Britanie exista un proiect pentru o asemenea lege, care va intra în dezbaterea Parlamentului în această toamnă.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Ia uite si la astia ce extremisti, sa nu fie ei de acord cu moartea asistata, pai se poate? Extremistilor! 😄

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.