Moș Crăciun și omologii săi

Știați că în Rusia nu vine Moș Crăciun? Sau că în Italia locul său este luat de Bafana? Dar că în Suedia Jultomten ține loc de Moș Crăciun? Află cine duce daruri copiilor cuminți!

25 decembrie 2025 11:00

De Magda Colgiu-David - Senior Editor

Moş Crăciun şi animalele pădurii

Știați că în Rusia nu vine Moș Crăciun? Sau că în Italia locul său este luat de Bafana? Dar că în Suedia Jultomten ține loc de Moș Crăciun? Află cine duce daruri copiilor cuminți!

E Crăciunul! E ziua mult așteptată mai ales de milioane de copii din lumea întreagă. Chiar și din zonele în care creștinismul nu e religia dominantă. Mulți au căutat deja sub brad darurile râvinite. Întrebarea care s-a auzit constant în ultimele ore în toate casele a fost: A venit Moșu’?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În caz că nu știați, aflați însă că nu peste tot e Moș Crăciun. Și nu doar că nu are același nume, dar are și alte chipuri. Dar aproape peste tot în lume există un personaj care și-a luat sarcina de duce daruri copiilor. Cuminți, neapărat!

Deși, în general, ni-l imginăm pe Moș Crăciun ca pe un bătrânel grăsunel, cu haine roșii, barbă albă și zâmbet cald, în alte popoare nu e chiar așa.

Această diversitate ne arată că spiritul sărbătorilor de iarnă este universal, chiar dacă formele sale sunt diferite.

În România, Moș Crăciun vine în noaptea de 24 spre 25 decembrie și aduce daruri copiilor cuminți. El este strâns legat de sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului și de obiceiurile de colindat. În multe alte țări europene și în America de Nord, Moșul este cunoscut sub numele de Santa Claus, personaj inspirat din Sfântul Nicolae. Santa locuiește, conform legendelor moderne, la Polul Nord, unde este ajutat de spiriduși să pregătească jucăriile pentru copii.

Snegurocika lui Ded Moroz

În Rusia și în alte țări din estul Europei, Moș Crăciun se numește Ded Moroz (Moș Gerilă). El nu vine de Crăciun, ci de Anul Nou, pe 31 decembrie. Ded Moroz poartă haine lungi, în culori precum albastru, alb sau roșu, și este însoțit de nepoata sa, Snegurocika, Crăiasa Zăpezilor. Sania lui este trasă de trei cai puternici, numiți „troika”, simbol tradițional rusesc.

În Franța, copiii îl așteaptă pe Père Noël, care aduce daruri lăsate în ghetuțe sau sub brad. În Germania și Austria, rolul principal îl are Christkind, un personaj cu înfățișare de înger, care reprezintă puritatea și spiritul Crăciunului.

Befana italiana

În Italia, copiii primesc daruri de la Befana, o bătrânică bună care zboară pe mătură și vine pe 6 ianuarie, de Bobotează. Deși pare diferită de Moș Crăciun, Befana simbolizează bunătatea și grija față de cei mici. În Spania și în multe țări din America Latină, darurile sunt aduse de Cei Trei Magi, care ajung pe 6 ianuarie, după o mare sărbătoare plină de parade și dulciuri.

În Finlanda, Moșul se numește Joulupukki și, conform tradiției, locuiește în Laponia, aproape de Cercul Polar. El este considerat unul dintre cei mai „reali” Moși, deoarece poate fi vizitat în satele tematice. În Suedia, apare Jultomten, un spiriduș bătrân care aduce daruri și protejează gospodăria.

În Turcia, există este Ayaz Ata (ayaz – ger, ata – tată, părinte, strămoș). Acesta este un personaj fictiv care apare în legendele unor popoare turcice și care este corespondentul lui Moș Crăciun. Deseori, el apare în povești alături de Kar Kız (Fata Zăpezii) nepoata și totodată ajutorul său de nădejde. Această figură mitologică exista cu mii de ani înainte ca Moș Crăciun să fie inventat.

Se mai spune că Ayaz Ata a apărut din lumina lunii.

Hanul Rece

Moș Crăciun al Turcilor este descris ca Hanul Rece în mitologiile turcești, altaice și din Asia Centrală, în special ale turcilor și turkmenilor kazahi și kârgâzi. Potrivit mitologiilor, se spune că este un sfânt cu echivalentul celui care îi ajută pe orfani și pe cei flămânzi de frig iarna. Cunoscut și cu numele Ayas Khan. Ayaz înseamnă „frig” în toate limbile turcice. Se credea că Zeul Lunii l-a trimis pe Ayas Khan, care era atașat de el, pentru a-i proteja pe turci, mai ales în nopțile când vremea era senină. (Sursa: Shurubu Kayhan- „Lumea turcească și tradițiile de la leagăn la mormânt”)

Chiar și în Extremul Orient, Moș Crăciun a fost adoptat în forme moderne. În Japonia, Crăciunul nu este o sărbătoare religioasă, dar Moșul este prezent ca simbol al bucuriei și al cadourilor, mai ales pentru copii.

Toate aceste variante arată că Moș Crăciun nu aparține unei singure țări. Indiferent de nume, haine sau mijloc de transport, el transmite același mesaj: bunătate, generozitate și bucuria de a dărui.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.