„Motanul încălţat”, în Grădina Shakespeare

În Bois de Boulogne, vechiul teren de vânătoare al regilor Franţei, se găseşte şi Grădina Pré-Catelan. Numele ei vine de la Théophile Catelan, căpitanul de vânătoare al lui Ludovic al XVI-lea. Legenda îl atribuie însă unui trubadur, Arnault Catelan, care şi-ar fi pierdut viaţa în aceste locuri în timp ce aducea regelui Filip cel Frumos daruri de la Beatrice de Savoia. Câmpia, din care altădată se extrăgea piatră pentru pavarea aleilor din Bois de Boulogne, s-a transformat, după închiderea carierei, în parc de atracţie, unde parizienii veneau să bea lapte proaspăt de la lăptăria din zonă, să asculte concerte, să se plimbe cu bicicleta sau să călărească.

Astăzi, lăptăria s-a transformat în restaurantul “Pré-Catelan”, dar parcul a rezistat timpului şi intervenţiei distructive a oamenilor. Aleile lui sunt umbrite de arbori magnifici, printre care araucaria, originari din Chile, un fag roşu vechi de 200 de ani, o magnolia grandiflora, al cărei parfum se răspândeşte din iunie până în octombrie, un sequoia plantat în 1872…

În prelungirea “Pré-Catelan”, decorul se schimbă brusc, odată cu intrarea în “Grădina Shakespeare”.

Elegantă şi minunat întreţinută, ea conţine un minunat teatru în aer liber. O scenă, culise, peluza care devine o sală ce poate primi până la 400 de spectatori. Cadrul de verdeaţă este format din flori, arbori, plante citate în opera marelui dramaturg. La intrare sunt reconstituite esenţele de arbori din Pădurea Arden din “Cum vă place”. Într-o parte, lande şi ierburi evocă peisajul auster, amintind de Scoţia şi Danemarca, al vrăjitoarelor din „Macbeth”. De cealaltă parte, plante aromatice mediteraneene trimit cu gândul la “Furtuna. În fundalul scenei curge un pârâu în care se poate presupune că s-a înecat Ofelia, iar deasupra platoului, o vegetaţie specifică Greciei constiuie un decor natural pentru “Visul unei nopţi de vară”. Aleile sunt punctate cu citate din piesele marelui bard.

În fiecare an, în timpul verii, la teatrul din „Grădina Shakespeare” are loc o stagiune pe o temă, de fiecare dată diferită.

Până la 30 septembrie, în acest peisaj natural, pe peluza devenită scenă, regizoarea Sandrine Pocskaï a adaptat şi a pus în scenă spectacolul pentru copii “Motanul încălţat”, exploatând fiecare colţ al grădinii. Spectatorii regăsesc acolo peripeţiile cunoscute, dar şi referinţe la alte basme. Între două scene apar iepurele din “Alice în Ţara Minunilor”, lupul cel rău sau mama vitregă din “Cenuşăreasa”, vrăjitoarea din “Albă ca Zăpada”, Tom Degeţelul, spre marea bucurie a micilor spectatori care recunosc personajele. Un spectacol maliţios, amuzant şi plin de imaginaţie, în spiritul lui Perrault.

Scenă din grădina transformată în sală de spectacol

Incorigibilul erou cu blană, pe care stăpânul său înfometat vrea să-l transforme în pateu, distrează asistenţa, chiar şi pe cea adultă, prin inteligenţa şi şiretenia sa, evoluând alături de prinţesa îndrăgostită, de morarul aiurit, de căpcăun, de rege…

Motanul, pe nume Tristan, are toate datele necesare pentru a-i asigura o viaţă de castelan, chiar dacă drumul îi este presărat cu capcane neaşteptate, întinse de personajele venind din alte poveşti, de căpcăunul care teroriza întreaga populaţie, inclusiv pe rege, care nu-l văzuseră de altfel niciodată şi nu ştiau unde se ascunde…

Spectacolul este cu atât mai gustat cu cât vrăjitoarea se dovedeşte a nu fi chiar atât de rea, motanul, dincolo de faptul că vorbeşte şi este încălţat, se enervează la apariţia unei muşte pe care vrea neapărat s-o prindă, iar un bucătar englez descrie mâncărurile din ţara sa pe care publicul chiar ar vrea să le guste.

Un spectacol din care nu lipseşte ritmul, ca în pasajul în care căpcăunul care urlă este transformat în şoarece şi dispare în botul pisicii, de unde nu mai este auzit. Există poezie în toată mulţimea de vieţuitoare care-l înconjoară pe motanul Tristan, intrat în viaţa morarului Gaetan, cu aventurile ei rocamboleşti, şi în locul atât de prielnic imaginaţiei.

Spectacolul beneficiază de o muzică antrenantă, fiecare personaj având propria temă muzicală, şi de costume bogate şi evocatoare, între care se remarcă masca Motanului, executată în prestigiosul atelier “Nicolao” din Veneţia. Culorile costumelor au fost alese în funcţie de convenţiile pentru personaje pozitive şi personaje negative: roşu ca sângele pentru cei răi, culori pastel pentru cei buni.

Spectatori şi critici au remarcat jocul excelent al actorilor, cu o notă specială pentru Serge Martinez, interpretul năzdrăvanului Motan încălţat.

Povestea lui Charles Perrault capătă un plus de atractivitate în decorul de pini, boschete colorate, stânci în miniatură şi păsări adevărate, peste care pluteşte mirosul ierbii proaspăt cosite. Se adaugă un parfum special şi datorită culorii cerului şi luminii filtrate prin frunzele arborilor.

Experienţa în materie de teatru a celor mici este încununată de momentul final, când actorii se întreţin cordial cu entuziaştii lor spectatori.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.