MozaiQ, după decizia CCR care menționează parteneriatul civil: „E chiar culmea ca statul să ne ceară factură pe bocancul cu care ne calcă pe cap”

MozaiQ, organizaţie comunitară care se adresează persoanelor LGBTQIA+ din România, a comentat pe Facebook decizia CCR referitoare la „amendamentul Mirabela” din legea integrității, în care se menționa drept justificare pentru neconstituționalitatea amendamentului și lipsa în cadrul legislativ a conceptului de parteneriat civil. Organizația susține că România ar trebui să reglementeze parteneriatul civil, ceva ce „toată Europa a pus deja la punct.

Curtea Constituțională a României precizează în motivarea deciziei privind „amendamentul Mirabela”, publicată vineri, că propunerea AUR nu este constituțională pentru că formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este vagă. În lipsa parteneriatului civil, care protejează formele de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex, statul nu poate lega consecințe juridice în raport cu aceste tipologii de relații.

MozaiQ susține că decizia CCR arată un fapt firesc. Atât timp cât oamenii nu au drepturi, aceștia nu pot avea nici obligații,

„Statul român s-a lovit săptămâna aceasta de o problemă tehnică, și o spune în propriile cuvinte.

În motivarea deciziei pe Legea integrității, Curtea Constituțională a României (CCR) constată că, atâta timp cât statul nu recunoaște și nu protejează formele de conviețuire dintre persoane „de sex diferit sau de același sex”, nu poate lega nicio consecință juridică de aceste relații: dacă oamenii nu au drepturi, nu au cum să aibă nici obligații. Pur și simplu nu există o definiție juridică pe care să o folosească”, explică asociația.

„Dacă avem responsabilități, trebuie să avem și drepturi”

Directorul de comunicare MozaiQ, Sergiu Marinescu, a subliniat de asemenea paradoxul de a impune obligații pentru niște persoane cărora refuzi, ca stat, să le oferi drepturi depline.

„Este chiar culmea ca statul să ne ceară factură pe bocancul cu care ne calcă pe cap. Este absurd ca partenerul meu să aibă obligația să depună declarație de avere, dar să nu aibă dreptul să mă viziteze în spital. Dacă avem responsabilități, trebuie să avem și drepturi.”

MozaiQ susține însă că decizia CCR este o veste bună. Totodată, organizația amintește că România este doar una din patru țări care nu oferă o astfel de formă de recunoaștere a familiilor.

„Asta e o veste bună. Pentru că problema are o soluție, iar soluția nu trebuie inventată: parteneriatul civil. O formă de recunoaștere simplă, clară, pe care o folosesc deja majoritatea statelor europene. De fapt numai 4 nu o folosesc: România, Polonia, Slovacia și Bulgaria.

Și nu cerem asta ca să depunem declarații de avere, ci pentru că familiile noastre există deja. Tot ce lipsește este ca legea să vadă ce vede de mult toată lumea. În România, astăzi, trăiesc 360.000 de cupluri necăsătorite care trebuie să fie recunoscute legal”, explică MozaiQ.

Mozaiq a amintit că Parlamentul are deja pe masă un proiect de lege al parteneriatului civil, dar și mai multe hotărâri judecătorești relevante, precum hotărârea CEDO din 2023, hotărârea CJUE din 2018, deciziile CCR 562/2017 și 534/2018.

„Hai să punem la punct ceva ce toată Europa a pus deja demult”, îndeamnă asociația MozaiQ la finalul comunicatului.

Citește și: Efect de bumerang pentru AUR. CCR spune că „amendamentul Mirabela” nu este constituțional pentru că România nu are parteneriat civil