Arhivele Naţionale participă, în calitate de coorganizator, la vernisajul expoziţiei intitulate: „1913. Al Doilea Război Balcanic şi Pacea de la Bucureşti” care va avea loc joi, 8 august 2013, începând cu ora 13.00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti). Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 8 august-15 octombrie 2013, conform unui comunicat de presă.
În data de 10 august 2013 se împlineşte un secol de la semnarea, la Bucureşti, a Tratatului de Pace care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Atât războiul, cât şi pacea, au constituit momente importante în istoria acestei zone a Europei, iar rolul României a fost unul decisiv, fapt demonstrat de găzduirea Conferinţei de Pace la Bucureşti. Evenimentele petrecute în vara anului 1913 au avut motivaţii şi consecinţe complexe care au suscitat numeroase discuţii de-a lungul timpului.
În cadrul acestei expoziţii sunt prezentate documente originale şi în copie menite să ofere o imagine complexă asupra unui episod controversat al istoriei României şi al Europei de Sud-Est. Documentele, în cea mai mare parte inedite, au fost selectate din fondurile şi colecţiile Arhivelor Naţionale ale României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Istoric al Armatei, Arhivelor de Stat ale Bulgariei şi ale Arhivelor Istorice Militare Bulgare. Sunt prezentate publicului documente diplomatice de mare valoare, purtând semnătura regelui Carol I şi a celor mai de seamă oameni politici ai ţării, textul Tratatului de Pace în original, note, telegrame şi scrisori care reflectă disputele diplomatice dinainte, din timpul şi de după terminarea războiului şi încheierea păcii, planuri de campanie, hărţi operative şirapoarte militare din timpul campaniei la sudul Dunării. Printre semnatarii acestor documente se regăsesc principele Ferdinand, principesa Maria, generalul Averescu, Titu Maiorescu, ţarul Ferdinand al Bulgariei etc. Deosebit de interesante sunt şi documentele (cărţi poştale, afişe, extrase din presă, scrisori, telegrame etc.) din care reiese atitudinea oamenilor şi starea de spirit privind mobilizarea,campaniamilitară, epidemia de holeră şi încheierea păcii. Aceste documente provin de la Serviciile Judeţene ale Arhivelor Naţionale (Argeş, Bucureşti, Botoşani, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Olt, Prahova, Vrancea şi Vaslui), dar şi din colecţia particulară a domnului dr. Cristian Scăiceanu.
Demersul expoziţional este susţinut de un număr foarte mare de imagini (fotografii, cărţi poştale şi un film documentar) care provin din Fototeca Muzeului Naţional de Istorie a României, din fondurile şi colecţiile Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Bulgariei şi ale Arhivei Naţionale de Filme. Sunt imagini inedite, care surprind fiecare etapă a campaniei militare (de la trecerea Dunării, la manevre militare – inclusiv cele aeriene!, organizarea bivuacurilor, viaţa cotidiană a soldaţilor, „lupta” cu epidemia de holeră), dar şi momente din timpul Conferinţei de Pace. Din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie vor fi prezentate o serie de exponate referitoare la momentul 1913: medalii şi decoraţii, armament, cărţi poştale, obiecte ce au aparţinut unor personalităţi implicate în evenimente.
Această expoziţie constituie cel mai important eveniment muzeografic şi documentar dedicat celui de-al Doilea Război Balcanic şi Păcii de la Bucureşti. Vă aşteptăm să descoperim împreună o pagină deosebit de interesantă a istoriei!
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.