„Nicușor Dan și-a stricat relația cu PNL”/ „Veștea a fost un glonț irosit”. Politologul Claudiu Crăciun, despre mișcările președintelui în cele peste patru luni de criză politică

Președintele Nicușor Dan a convocat joia trecută partidele și grupurile parlamentare la consultări, la 135 de zile de la demiterea prin moțiune de cenzură a executivului condus de Ilie Bolojan. În urma discuțiilor, l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan.

Până atunci, președintele făcuse două nominalizări, Eugen Tomac și Adrian Veștea, ambele fără succes, ca mai apoi să-și ia un răgaz de gândire de trei luni. Cotidianul a discutat cu politologul Claudiu Crăciun despre acțiunile președintelui în ultimele patru luni și jumătate, pornind de la perioada de dinainte de moțiunea de cenzură.

Claudiu Crăciun crede că președintele Nicușor Dan a girat decizia PSD de a-l da jos pe Ilie Bolojan. Totodată, analistul crede că prin nominalizarea lui Adrian Veștea drept premier fără a anunța conducerea liberalilor, președintele a încercat să transmită un mesaj de forță partidelor pro-europene, dar că prin acea numire a reușit să strice relația pe care o avea cu conducerea PNL. Politologul explică și faptul că, în patru luni, dinamica s-a schimbat, iar acum Ilie Bolojan, care a avut o creștere vertiginoasă la începutul crizei, începe să scadă în popularitate.

Redăm mai jos interviul integral cu politologul Claudiu Crăciun, lector universitar dr. la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), în cadrul Facultății de Știinţe Politice.

Claudiu Crăciun: Moțiunea de cenzură a PSD a fost mai mult sau mai puțin girată de Nicușor Dan

Cotidianul: Cum evaluati modul în care a acționat Nicușor Dan în momentul moțiunii și dacă ar fi putut face mai multe pentru a media interacțiunile dintre partide, astfel încât să nu se fi ajuns, spre exemplu, la moțiunea de cenzură?

Claudiu Crăciun: Începutul nu este neapărat moțiunea de cenzură, pentru că și ea, la rândul ei, a fost un rezultat al unor acțiuni anterioare. Și am putea să invocăm aici rolul de mediator pe care l-a avut inițial Nicușor Dan atunci când cele patru partide au negociat programul de guvernare și principiile de colaborare.

Pe parcurs însă, lucrurile s-au schimbat. Relația lui Nicușor Dan cu Ilie Bolojan aparent s-a răcit și s-a apropiat mai mult de PSD. Iar acest lucru e posibil să fi acționat ca un factor accelerator pentru decizia PSD-ului de a încerca să-l îndepărteze pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Deci putem să spunem că decizia PSD-ului, pe care ei au anticipat-o fi mult mai rapidă și mult mai decisivă ca rezultat, a fost mai mult sau mai puțin girată de Nicușor Dan.

Apoi, faptul că Ilie Bolojan a rezistat acestei tentative, o tentativă care a venit în primul rând din partea PSD-ului și apoi chiar din partea lui Nicușor Dan în mod direct prin nominalizarea lui Adrian Veștea, asta l-a pus pe Nicușor Dan nu în poziția de mediator sau de martor binevoitor al încercării PSD-ului de a-l îndepărta pe Ilie Bolojan, ci l-a transformat într-un actor.

Iar momentul de acum îl surprinde într-o revenire necesară, proactivă în raport cu guvernarea, însă, în același timp, credibilitatea lui este destul de scăzută în raport cu membrii acestei foste, poate viitoare, coaliții. Deci îl avem pe Nicușor atras din nou în această aritmetică guvernamentală, dar vine de pe o poziție mai slabă.

Despre nominalizarea lui Eugen Tomac: „Președintele a presupus că lipsa de înțelegere între cele patru partide va crea oportunități pentru el însuși”

Cotidianul: Aș vrea să vorbim despre prima propunere pe care a făcut-o Nicușor Dan, despre varianta Eugen Tomac, pe care a propus-o acum mai mult de trei luni. De ce credeți că s-a întâmplat această nominalizare atunci și de ce nu a funcționat?

Claudiu Crăciun: În momentul în care o asemenea majoritate în guvern era condusă de consilierul lui Nicușor Dan, practic aveam de-a face cu un executiv prezidențial. Nicușor Dan a presupus că lipsa de înțelegere între cele patru partide va crea oportunități pentru el însuși.

Doar că s-a lovit această intenție a sa de interesele partidelor cărora, dintr-odată, că erau mai mari, că erau mai mici, le era negat postul cel mai important dintr-o guvernare, și anume cel de premier. Și au reacționat, adică au reacționat în sensul în care nu doreau să asigure majoritatea guvernamentală pentru un executiv prezidențial condus de un apropiat al lui Nicușor Dan.

Poate PSD-ul ar fi avut un calcul în acest sens gândindu-se că este o perioadă grea, cu anumite costuri politice pe care nu și le-ar fi asumat singuri, ci ar fi asumate în solidar Nicușor Dan cu Eugen Tomac, dar acest calcul nu a mai fost valabil pentru că pur și simplu nu s-a găsit majoritatea necesară. O problemă care rămâne până astăzi.

Nu persoana premierului este o problemă în sine, deși poate adăuga greutăți, ci formula de majoritate guvernamentală, formula de partide. Ce preferă să facă, cu cine vor să intre la guvernare și măsura în care vor să se implice efectiv, cu miniștri politici, lideri de partid, sau cu tehnocrați susținuți sau propuși de aceste partide.

Tradiția președinților României care „nu este cea mai democratică”

Cotidianul: În momentul în care Nicușor Dan l-a propus pe Adrian Veștea, a stricat relația cu liderii polului de dreapta sau credeți că mai există un anumit spațiu de reconciliere în aceea relație, inclusiv cu liberalii, dar și cu USR, care am văzut că s-au poziționat de partea taberei Bolojan, așa cum este supranumită în presă?

Claudiu Crăciun: Cu partidul liberal, da, și-a stricat relația. Dar a trimis un semnal de alarmă și pentru altfel de partide. De exemplu, pentru USR sau pentru UDMR, care au semnalat faptul că nu e în regulă să se forțeze în așa fel autonomia unui partid, că pur și simplu Nicușor Dan a ignorat faptul că este un partid care are o o conducere, care este organizat separat și a încercat să intervină în raporturile de putere în interiorul partidului.

Ceea ce, de altfel, să știți că au făcut și alți președinți. Adică n-a fost primul. De exemplu, Klaus Iohannis s-a implicat în mod direct în reglarea raporturilor de putere în interiorul PNL-ului. Să nu uităm debarcarea lui Ludovic Orban și apoi debarcarea și celui care l-a debarcat pe Ludovic Orban, în persoana lui Florin Cîțu.

Deci avem o tradiție, să spunem, care nu este cea mai democratică, în această privință. Deci nu l-a ajutat deloc pe Nicușor Dan și cu siguranță nu l-a ajutat în postura la care trebuie să revină de multe ori, aceea de mediator între partide.

„Ilie Bolojan și PNL-ul nu mai pot să se mulțumească cu acest statut de victimă”

Cotidianul: Aș vrea să discutăm puțin și despre perioada aceasta de trei luni între nominalizarea domnului Veștea și prezent, și despre modul în care afectează o astfel de așteptare atât relațiile dintre partide, cât și tensiunea din societate, având în vedere și ce s-a întâmplat zilele trecute la protestul fermierilor….

Claudiu Crăciun: Dată fiind durata foarte lungă de timp, există schimbări față de momentul acela al moțiunii de cenzură. Și asta vedem chiar în sondaje, chiar dacă avem dubii asupra lor, există niște tendințe. La început, Ilie Bolojan și într-o anumită măsură PNL-ul și USR-ul erau percepute ca fiind niște victime ale unei strategii maximale și contondente a PSD-ului, care s-a aliat și cu AUR pentru a da jos guvernul, plus ne mai aducem aminte anumite decizii în care AUR a fost partener al PSD-ului.

În această perspectivă, cel puțin pentru electoratul de centru-dreapta, lucrurile erau foarte clare: PSD-ul era un fel de partid agresor, iar Nicușor Dan era un fel de martor binevoitor în raport cu acțiunile PSD-ului.

Însă, după aproape patru luni de blocaj politic, deja începe să apară și responsabilitatea PNL-ului și a lui Ilie Bolojan și, prin extensie, a USR-ului, care au blocat toate variantele până acum. De la statutul de victimă, ajungem la un alt statut, un statut de, cum să zic, actori de blocaj, împreună cu PSD-ul.

Pentru că și PSD-ul are propriile linii roșii, și PNL-ul are propriile linii roșii și, din toate aceste lucruri puse împreună, iată că nu avem o formulă. Deci, pe măsură ce trece timpul, Ilie Bolojan și PNL-ul nu mai pot să se mulțumească cu acest statut de victimă, ci trebuie să participe într-un fel sau altul la o formulă de guvernare, oricare ar fi aceasta.

Despre tensiunea de la protestul oierilor: „A fost percepută în perspectiva luptei politice”

Cotidianul: Și în cadrul societății cum vedeți că au evoluat tensiunile? Credeți că această aparentă tensiune în creștere este și cauza unei crize politice prelungite sau are de-a face cu alți factori sociali?

Claudiu Crăciun: Nu. Protestul acestor crescători de animale nu e neapărat genul de protest fanion care să producă empatie și solidaritate din partea tuturor grupurilor sociale. Este mai degrabă un protest instrumentat de la cap la coadă politic de către partidele de opoziție, în special AUR.

Și cred că ele au fost percepute în paradigma asta de către public, a unei lupte politice. În plus, crescătorii de animale nu sunt un grup socio-economic atât de vizibil și de important încât să creeze acele legături de solidaritate și empatie. Practic, a fost un protest construit de către partidele de opoziție, în special în online, și a fost perceput în această perspectivă a luptei politice și atât.

Asta nu înseamnă că societatea nu este neapărat nemulțumită. Putem să identificăm nemulțumiri raționale legate de prețuri, legate de utilități, legate de inflație, legate de locurile de muncă, dar ele nu sunt, să spunem, sub aceeași umbrelă. Nu sunt sub aceeași umbrelă ideologică, aceeași umbrelă de partid sau aceeași umbrelă, nu știu, regională sau concentrată într-un anumit loc. Mai degrabă vorbim de o nemulțumire difuză pe care partidele de opoziție nu reușesc să o canalizeze și să o proiecteze politic mai departe.

Suspendarea este „un subiect bun pentru a mobiliza electoratul” AUR

Cotidianul: Am văzut totodată că opoziția, mai ales prin AUR, a vorbit despre tot mai activ despre suspendarea președintelui, invocând această amânare a desemnării unui premier. Este justificată o astfel de retorică în contextul în care Nicușor Dan timp de trei luni nu a făcut o desemnare?

Claudiu Crăciun: Strategia de atac la adresa lui Nicușor Dan nu ține neapărat de o lipsă a unei desemnări. Atunci când a început această inițiativă, ne aducem aminte, era invocat faptul că Nicușor Dan nu-i invitase la Palatul Cotroceni pentru consultări și pe cei de la AUR.

Este o temă care este încălzită și răcită, dacă vreți. Se pune piciorul pe accelerație sau se ia în funcție de contextul politic. Nicușor Dan a devenit ținta AUR devreme, pentru că în turul doi s-a înfruntat cu George Simion. Deci de atunci această relație conflictuală, este construită.

Apoi să nu uităm că Nicușor Dan a specificat cu toate ocaziile că nu prevede o cooptare la guvernare a AUR. Iar AUR înțelege acest lucru, înțelege că este mai degrabă marginalizat în preferințele lui Nicușor Dan și de altfel a unui mandat politic și electoral obținut de Nicușor Dan ca atare, adică împotriva AUR.

Iar în fiecare săptămână, poate să existe un eveniment, o declarație sau poate chiar o absență sau o lipsă de poziționare a lui Nicușor Dan care să-i ajute pe cei de la AUR să spună: „Iată, haideți să-l suspendăm”. Deși suspendarea are o dimensiune foarte clară din punct de vedere constituțional și nu poate fi făcută doar atunci când cineva este nemulțumit în mod subiectiv.

Președintele trebuie să facă ceva anume ca să fie pedepsit printr-o posibilă procedură de suspendare. Dar nu cred că acolo vor să ajungă și nici nu-și propun asta, dar este un subiect bun pentru a mobiliza electoratul cotidian.

„Varianta Veștea a fost ca un glonț irosit”

Cotidianul: Pe parcursul acestor patru luni, dar și anterior, Nicușor Dan și-a îndeplinit sau nu rolul pe care chiar el și l-a setat, de mediator?

Claudiu Crăciun: Nu, nu și l-a îndeplinit, pentru că ieșirile lui din rolul de mediator cu cele două ocazii, în special cu ocazia desemnării lui Adrian Veștea, i-au anulat din legitimitate și din credibilitate. Dacă la prima nominalizare, a lui Eugen Tomac, se poate înțelege dorința de a veni cu o soluție clară în jurul căreia să se poziționeze și să se strângă cele patru partide, deja la soluția Veștea, care a fost o soluție grăbită, sub imperiul probabil al emoțiilor și sub imperiul unor calcule mult prea optimiste, de abia atunci s-a văzut că Nicușor Dan n-a putut să reziste unei tentații.

Acum nici măcar această tentație nu o mai are, pentru că a fost ca un glonț care a fost irosit. L-ai folosit o dată, nu mai poți să-l folosești încă o dată. Deci, Nicușor Dan este între roluri, între mediator și actor activ. Cred că până la urmă avantajul lui principal este faptul că în orice variantă, în orice configurație, rolul lui nu este neapărat hotărâtor, dar este foarte greu de evitat.

*Interviul a fost realizat înaintea d enominalizarea lui Siegfried Mureșan.