Noi reguli pentru livratori și șoferii de ride-sharing. În ce condiții ar putea deveni angajați ai platformelor digitale

Aceștia ar putea beneficia de drepturi suplimentare și ar putea contesta deciziile algoritmilor. Platformele riscă amenzi de până la 200.000 de lei.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Noi reguli pentru livratori și șoferii de ride-sharing. În ce condiții ar putea deveni angajați ai platformelor digitale

Aceștia ar putea beneficia de drepturi suplimentare și ar putea contesta deciziile algoritmilor. Platformele riscă amenzi de până la 200.000 de lei.

Ministerul Muncii pregătește noi reguli pentru persoanele care lucrează prin platforme digitale, precum livratorii de mâncare și șoferii de transport alternativ. Un proiect de ordonanță de urgență prevede drepturi suplimentare pentru aceștia, dar și obligații pentru companiile care le coordonează activitatea. Printre schimbări se numără posibilitatea recunoașterii unui raport de muncă, contestarea deciziilor luate de algoritmi și amenzi de până la 200.000 de lei pentru platformele care nu respectă legea.

Proiectul, obținut de Avocatnet.ro, era programat să fie discutat pe 20 noiembrie, în cadrul unei întâlniri organizate de Ministerul Muncii. Documentul urmărește transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2024/2831, care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformele digitale.

România trebuie să introducă noile reglementări până la 2 decembrie 2026. Deocamdată, însă, măsurile sunt doar propuneri și nu produc efecte juridice.

În ce condiții ar putea deveni salariați livratorii și șoferii

Una dintre principalele modificări vizează statutul profesional al celor care lucrează prin intermediul aplicațiilor. În prezent, unele persoane sunt înregistrate drept colaboratori independenți, deși activitatea lor este controlată de platformele pentru care lucrează. Pentru a identifica astfel de situații, Ministerul Muncii propune introducerea a șapte criterii de evaluare. Dacă sunt îndeplinite cel puțin patru dintre acestea, se va considera, prin prezumție legală, că între persoana respectivă și platformă sau intermediar există un raport de muncă.

Printre criteriile analizate se numără stabilirea tarifelor de către platformă, impunerea unor condiții de lucru, restricționarea posibilității de a refuza comenzi și monitorizarea performanței. Astfel, un livrator care figurează drept independent, dar nu își poate negocia tarifele și este supus unor reguli stricte impuse de aplicație, ar putea intra sub incidența noilor prevederi.

Totuși, proiectul nu transformă automat toți livratorii și șoferii de transport alternativ în salariați. Scopul este identificarea situațiilor în care colaborarea independentă ascunde, în realitate, un raport de muncă.

Ministerul Muncii atrage atenția și asupra altor probleme din domeniu, precum munca nedeclarată, neplata contribuțiilor și folosirea unor contracte fictive.

Lucrătorii ar putea contesta deciziile luate de algoritmi

O altă schimbare privește modul în care platformele folosesc algoritmii pentru a organiza activitatea lucrătorilor. În prezent, sistemele automatizate pot influența distribuirea comenzilor, evaluarea performanței și accesul la anumite servicii ale platformei.

Potrivit proiectului, companiile ar urma să fie obligate să explice mai clar modul în care funcționează aceste sisteme. De asemenea, ar trebui să asigure supravegherea umană a deciziilor luate sau susținute de algoritmi. Persoanele afectate ar putea solicita explicații și revizuirea anumitor decizii. De exemplu, un șofer sau un livrator căruia i-a fost restricționat accesul la aplicație în urma unei decizii automatizate ar putea cere reanalizarea situației.

Documentul propune și limitări privind utilizarea datelor personale. Platformele nu ar mai putea folosi sistemele automatizate pentru anumite prelucrări de informații, inclusiv cele referitoare la starea emoțională sau psihologică a lucrătorilor. În plus, companiile ar urma să evalueze riscurile asupra sănătății și siguranței persoanelor care lucrează prin aplicații. Sunt vizate inclusiv riscurile psihosociale și ergonomice, precum și prevenirea violenței și hărțuirii.

Noile prevederi ar urma să ofere și mai multă protecție în privința condițiilor de muncă, reprezentării lucrătorilor și negocierii colective. Unele drepturi ar urma să fie acordate tuturor persoanelor care lucrează prin platforme, indiferent de forma colaborării. Altele vor fi rezervate celor care au un contract individual de muncă sau un alt raport juridic de muncă.

Amenzi de până la 200.000 de lei pentru platformele care nu respectă regulile

Ministerul Muncii propune și înființarea Registrului de evidență a muncii pe platforme digitale (REMPD). Prin intermediul acestuia, companiile ar urma să țină evidența persoanelor care desfășoară activități prin aplicațiile lor și să transmită periodic informații către Inspecția Muncii. Autoritățile ar putea astfel să verifice mai ușor situația lucrătorilor și respectarea obligațiilor legale.

Pentru încălcarea noilor prevederi, proiectul stabilește sancțiuni care pot ajunge la 200.000 de lei, în funcție de gravitatea abaterilor.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.