Șoferii care circulă pe DN1, între București și Ploiești, au început să întâlnească primele sisteme fixe de monitorizare a vitezei instalate la intrarea în localități. Deși echipamentele seamănă cu radarele fixe pregătite pentru sancționarea automată a șoferilor, acestea nu dau amenzi. Rolul lor este, cel puțin pentru moment, să-i determine pe conducătorii auto să încetinească și să respecte limitele de viteză.
Primele dispozitive au fost puse în funcțiune în zonele Snagov, Tâncăbești, Potigrafu și Puchenii Mari, pe ambele sensuri de circulație. În perioada următoare sunt prevăzute sisteme similare și în Otopeni, Balotești, Ciolpani și Bărcănești. Potrivit informațiilor transmise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), acestea fac parte dintr-un proiect destinat „calmării traficului” scrie Promotor.
Cum funcționează „radarele cu emoții”
Sistemele măsoară viteza cu care circulă mașinile și afișează imediat rezultatul pe un panou LED. Dacă șoferul respectă limita de viteză, pe ecran apare o față zâmbitoare verde, alături de viteza înregistrată.
În schimb, dacă mașina circulă prea repede, emoticonul se schimbă și apare o față tristă, de culoare roșie. Tot cu roșu este afișată și viteza detectată. Astfel, conducătorul auto primește un avertisment vizual chiar în momentul în care trece prin zona monitorizată.
CNAIR precizează că datele privind viteza nu sunt transmise Poliției Rutiere. Prin urmare, șoferii care sunt „prinși” de aceste echipamente nu primesc automat amendă în baza înregistrării.
„Radarele” au fost concepute ca o măsură preventivă. Ideea este ca șoferul să vadă că a depășit limita și să reducă viteza înainte de a intra în localitate sau într-o zonă în care există un risc mai mare pentru pietoni și ceilalți participanți la trafic.
DN1 are mai multe limite de viteză
Un aspect important pentru șoferi este că limita de viteză nu este aceeași pe toate sectoarele DN1. În unele zone poate fi permisă o viteză de 70 km/h, în timp ce în apropierea unor treceri de pietoni sau în alte puncte considerate periculoase limita poate coborî la 50 km/h sau chiar la 30 km/h.
De aceea, șoferii trebuie să urmărească indicatoarele rutiere și să respecte limita afișată în sectorul respectiv. Panoul radarului poate indica faptul că viteza este prea mare, însă indicatorul rutier este cel care stabilește limita legală.
Sistemul este completat și de alte măsuri de avertizare. Înaintea punctelor de monitorizare au fost amenajate suprafețe de carosabil de culoare roșie, vizibile de la distanță. De asemenea, au fost montate benzi rezonatoare care produc zgomot și vibrații atunci când mașina trece peste ele. Șoferul primește astfel simultan semnale vizuale, sonore și tactile că trebuie să reducă viteza.
Radarele care vor putea da amenzi sunt un alt proiect
Noile echipamente de pe DN1 nu trebuie confundate cu viitoarele radare fixe care vor fi integrate în sistemul național e-Sigur. CNAIR pregătește un sistem mult mai amplu, care va permite monitorizarea automată a traficului și identificarea mașinilor.
Viitoarele camere vor putea fi folosite inclusiv pentru determinarea vitezei și, în anumite condiții, pentru calcularea vitezei medii pe distanța dintre două puncte de monitorizare. Pentru aceste sisteme este prevăzută conectarea la infrastructura e-Sigur, astfel încât informațiile să poată fi utilizate în procesul de sancționare.
Până atunci, șoferii care trec prin dreptul noilor sisteme de pe DN1 nu trebuie să se teamă că vor primi automat o amendă. Dacă panoul afișează însă o față roșie și o viteză prea mare, mesajul este cât se poate de clar: piciorul trebuie ridicat de pe accelerație.
Proiectul de „calmare a traficului” este finanțat cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar CNAIR are în plan extinderea acestui tip de sistem și în alte zone.