O expoziţie de nuduri realizate de marele pictor livornez Amedeo Modigliani a inaugurat, în 19 martie, noul muzeu Maga (Museo di Arte di Gallarate) din Varese. Sunt prezentate 17 nuduri şi 33 de desene, provenind din mari muzee ale lumii şi din colecţii particulare, între care se remarcă cea a bossului FIAT, Giovanni Agnelli.
Grupaj de Victoria AnghelescuSunt exemplare câteva nuduri feminine, de o senzualitatea primitivă, unul din 1917, cu volumele sculpturale ale corpului prinse în contur negru, şi un altul ce o înfăţişează pe Kiki, modelul care înnebunea bărbaţii în Montparnasse-ul începutului de secol XX. Pictorul accentuează lumina roşiatică a corpurilor şi capetelor, profilate cu fineţe pe fondul roşu şi gri de deasupra figurilor şi pe galbenul părţii inferioare a compoziţiei. Uşor alungite, figurile acestor personaje, marcate de predispoziţia expresionistă, îşi poartă cu discreţie şi simplitate povara tensiunilor lăuntrice.
Marcat de boala care l-a chinuit tot timpul, Modigliani şi-a trăit cu patetism existenţa până la deplina confundare a creaţiei cu viaţa. A devenit un personaj cunoscut al boemei pariziene, adăpând cu o neostoită poftă de viaţă legendele care i-au păstrat amintirea şi după moartea prematură. Peste 250 de documente, fotografii, scrisori, manuscrise permit aprofundarea personalităţii artistului. Printre ele, celebrele fotografii ale lui Modigliani în atelierul din Montparnasse, realizate de Guillaumine, sau Picasso şi Modigliani imortalizaţi de Cocteau în 1916.
“Sex” de vânzare, la Londra
Vineri a avut loc, la Casa Phillips de Pury&Co., din Londra, prima vânzare dedicată compoziţiilor despre sex din istoria licitaţiilor de artă. Intitulată simplu “Sex”, licitaţia a scos în vânzare 217 opere. Au fost vândute 69% din ele, suma totală obţinută, de 1,4 milioane de lire sterline, fiind sub aşteptările organizatorilor: 1,8 milioane. Pe primul loc s-a clasat o pictură semnată de britanicul Allen Jones, adjudecată la 361.250 de lire sterline, mult peste estimarea de 80.000 de lire.
Recordul s-a datorat rivalităţii acerbe dintre şase amatori ai acestei pânze ce prezintă partea de jos a unui trup de femeie, de la călcâiele ascuţite la o fesă rotundă şi sugestivă, trecând prin accesoriile indispensabile: ciorapii şi jartierele. ”Caphi”, pânza unui tânăr artist francez, Philippe Pasqua, s-a ridicat şi ea la 32.450 de lire. Organizatorii şi-au anunţat intenţia de organiza câte o asemenea vânzare în fiecare an, la începutul primăverii.
Licitaţie la colecţia unei dinastii de bancheri
Începând de ieri, Casa Christie’s expune, la Paris, importanta colecţie franceză Veil-Picard, ce va fi scoasă la licitaţie în 23 iunie. Este vorba despre 12 opere ale colecţionarilor acestei dinastii de bancheri, oameni de afaceri şi mecena, care au oferit Luvrului un Fragonard şi un Houdon, iar Versailles-ului un Lemoyne. Printre capodoperele rămase se numără un portret al contesei Amédée de Pastoret, de Ingres, estimat la 350.000-450.000 de euro, o schiţă pentru pictura de la Luvru a lui Chardin “Le Bénédicité” (600.000-800.000 de euro) şi încă trei desene de Ingres, printre care şi “Portretul arhitectului Alexandre Bénard”, datat Roma 1818, una dintre rarele reprezentări în picioare (400.000-600.000 de euro) din opera artistului.
Hoinărind prin lume cu Florin Piersic
Carismaticul actor Florin Piersic sărbătoreşte 50 de ani de carieră printr-un spectacol care are loc la 23 martie şi va fi reluat în 16 aprilie. Vor evolua alături de el, în calitate de invitaţi, Emilia Popescu, Draga Olteanu Matei, Alexandru Arşinel, Corina Chiriac, Stela Popescu, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Ileana-Stana Ionescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Jean Constantin, Dorel Vişan, Nicolae Caragea, Fantasy Band, Dumitru Fărcaş, Monica Anghel, Ovidiu Komornic, OK Band, Mirabela Dauer, Mădălina Manole, Andra, Octavian Ursulescu şi Szoby Czeh.
Spectacolul-eveniment se va constitui într-un lanţ de memorii, dar şi de surprize, pe care prietenii de suflet ai lui Florin Piersic, nume mari din lumea muzicii, teatrului şi filmului românesc, vor să i le dăruiască pe parcursul a patru ore, într-un cadru fastuos, la Sala Palatului. Gazdă va fi Mihaela Rădulescu.
Măgarii lui Goya
Joi, 25 martie, se deschide, la Muzeul Naţional de Artă, expoziţia “Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya”. Cele 80 de gravuri din celebra serie a “Capriciilor”, realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) şi publicată în perioada 1797-1799, suscită deopotrivă interesul cunoscătorilor şi pe cel al vizitatorilor care le văd pentru prima oară. Pe lângă valoarea artistică şi calităţile tehnice, ele conţin şi un mesaj moral transmis şi prin titlurile incitante, cel mai cunoscut fiind “Somnul raţiunii naşte monştri”.
Capriciul, gen de gravură cu subiect liber, este în accepţia lui Goya motiv de acidă satiră socială, care sancţionează slăbiciunile şi viciile umane: corupţia, prostituţia, şarlatania, vanitatea, infatuarea şi stupiditatea.
Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educaţia greşită a copiilor, căsătoriile de convenienţă, cruzimea părinţilor, lăcomia ş.a. Gravurile de la 37 la 42 conţin scene în care personajele principale sunt măgarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vieţii publice şi private. În ultimele 38 de planşe, “Capriciile” dezvăluie o lume supranaturală, populată de spirite, vrăjitori, călugări şi creaturi monstruoase.
Conţinutul critic al “Capriciilor” a provocat nemulţumirea Inchiziţiei, fapt care a blocat răspândirea gravurilor. Planşele au fost retrase rapid din vânzare, iar Goya a dăruit regelui plăcile gravate, precum şi exemplarele nevândute, salvându-se astfel întreaga serie. Plăcile gravate apar în inventarul Calcografiei Naţionale din 1803 şi au fost folosite pentru mai multe tiraje postume.
Gravurile sunt însoţite de comentariile originale ale artistului, păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid. Seria expusă acum la Bucureşti a fost imprimată în 1929, într-o ediţie limitată, cu ocazia Expoziţiei Universale de la Sevilla.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.