O discuție despre moravuri la 1908

La 1908, medicul legist Nicolae Minovici, fratele mai mic al directorului Morgii, Mina Minovici, era deja o figură cunoscută bucureștenilor, cărora le oferise o instituție de mare necesitate: Societatea „Salvarea”. Îmbunătățită de la an la an, avansând de la transportul cu tracțiune animală la acela cu automobile, „Salvarea” a oferit primul ajutor atât omului de rând precum și capetelor încoronate.

Ca medic legist cu largi orizonturi de interes științific, Minovici se îngrijea așadar și de corpul social, nefiindu-i străine moravurile mai puțin lăudabile ale concetățenilor săi. Profund preocupat de luarea unor măsuri medico-sanitare în vederea prevenirii apariției și a răspândirii bolilor, medicul legist propunea în acel an locuitorilor capitalei o conferință care a stârnit reacții neașteptate în sânul comunității intelectuale.

Discursul lui Minovici despre „Imoralitate și Prostituție” trebuia să aibă loc în cadrul programului de conferințe organizat la Ateneul Român. Comitetul a schimbat însă titlul conferinței fără să-l anunțe pe Minovici, fapt care l-a determinat pe cel din urmă să refuze să mai prezinte rezultatele cercetării sale, nefiind de acord cu cenzura nemeritată.

Astfel, medicul legist apela încă o dată la ajutorul presei, de care se folosise în trecut pentru strângerea de fonduri pentru punerea bazelor „Salvării” și de care se va fi folosit și în viitor, cu alte ocazii. Astfel, rezumatul ideilor sale, un semnal de alarmă cu privire la starea de imoralitate ce amenința a pune stăpânire pe întreaga societate bucureșteană, era publicat în ziarul Universul.

Minovici punea în relație epoca modernității cu o nouă societate amenințată de noi probleme: „Viața noastră modernă e azi mult mai agitată ca altădată, este cu mult mai demoralizatoare. Azi suntem mai sensibili, mai impresionabili și, pe când rațiunea a scăzut, voința s-a slăbit; sensibilitatea însă s-a rafinat. Excesul plăcerilor, preocupațiunile mondene, teatrele, saloanele, jucatul cărților într-o continuă agitație, viața luxoasă – toate acestea fac ca tinerimea noastră și mai ales sexul frumos, să devină mai nervos”.

Scăderea simțământului religios, frecventarea teatrelor populare și a altor tipuri de manifestări cu caracter popular până la vulgar, alături de apariția literaturii și a imaginilor cu caracter erotic și chiar pornografic reprezentau în ochii medicului legist un serios impediment în fața bunului mers al societății. Cei mai afectați de produsele negative ale modernității erau tinerii, care deviau de la rolul pe care îl aveau de jucat în societate și de la obligațiile pe care le aveau de îndeplinit.

Corpul legiuitor și cel medical aveau interesul de a întârzia precocitatea sexuală și accesul la astfel de distracții imorale… Pentru Minovici, „salubritatea morală” era la fel de importantă precum cea fizică. Următorul citat este, sperăm, lămuritor: „Din punct de vedere moral, ca și acela al sănătății, avem interes de a întârzia manifestațiunile instinctului sexual, căci precocitatea pasiunilor distruge forța fizică și cea morală“.

Datele cu care Minovici era înarmat și care stârneau de fapt această atitudine puternică față de vulgaritate proveneau din experiența profesională, marcată de întâlnirea fatidică cu numeroase delicte regretabile comise din pasiuni amoroase. Familii destrămate, creșterea numărului divorțurilor, dar și a crimelor comise din răzbunare erau subiecte delicate atinse de medic. El mai discuta, de pildă, despre diferența de vârstă în cuplu ca fiind o insuficiență în relație, dar și despre conduita ideală a partenerilor în raport cu practici curente și alegeri nepotrivite.

Nici moda feminină nu era un subiect de ocolit. Mereu presărat de dojeni, adresate însă într-un stil cuceritor, pe alocuri comic, discursul lui Minovici se apropia de tonul satiric al scrierilor lui Caragiale, atunci când spunea, de pildă, că: „Din cauza modei, auzim azi în conversațiile dintre cucoane pe câte una spunând: s-au scumpit atât de mult pălăriile, încât nu mai e posibil a avea un singur bărbat, ci doi-trei”.

Prostituția era o altă problemă cu care se confrunta capitala, fenomen care făcea din București al treilea oraș din Europa unde această practică lua amploare. La 1908 erau înregistrate aici 415 prostituate, însă numărul „clandestinelor” era exponențial mai mare: undeva la 5-6.000! Odată cu practicarea prostituției și lipsa reglementării acesteia creștea și riscul răspândirii bolilor cu transmitere sexuală. Case de prostituție erau răspândite, de altfel în spatele Teatrului Național sau chiar în preajma Palatului Regal, a liceului Lazăr sau bisericii Sf. Ilie Gorgani, chiar dacă pe hârtie legea nu permitea așezarea lor în proximitatea unor instituții de cultură și educație.

*

În fine, conferința a fost ulterior susținută și cu alte prilejuri, fiind îmbogățită permanent cu noi date. Aceasta era în sfârșit susținută la Ateneu în perioada interbelică și chiar publicată în anuarul instituției. Problemele despre care discuta Minovici la 1908 sunt astăzi demne de revizitat, poate chiar actuale – deși pot părea controversate. În anumite feluri, omul secolului 21 nu diferă prea mult de omul despre care vorbește Minovici, mai ales când distracțiile și accesul la relații efemere e facilitat de tot mai multe platforme de socializare on-line, care pun fidelitatea și moralitatea în continuare la încercare. Părăsind teritoriul tabuu-rilor și al restricțiilor oficiale, discuțiile despre explorarea mai multor opțiuni ale universului inter-relațional reprezintă o realitate a zilelor noastre. Nu ne rămâne decât să ne întrebăm dacă procesele de eliberare sexuală și de revoluționare a identității de gen proprii zilelor noastre nu i-ar fi displăcut lui Minovici. Mai este această atitudine, care promovează valorile învățăturii religioase și instituția căsătoriei actuală și demnă de conservat, sau aparține ea trecutului? Au eșuat așadar valorile și instituțiile promovate de intelectualul de la începutul secolului trecut?

Sursa: Ziarul Universul, anul 1908, Nr. 97-100.

Articol scris de Mădălina Manolache, Muzeul Nicolae Minovici/ secția Antropologie Urbană/ MMB

În imagine: N. Minovici la 1900 (Muzeului Municipiului București) și

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.