O jonglerie PNL-Rareș Bogdan

Multă lume a fost surprinsă de alegerea liberalilor. Chiar și cei mai importanți dintre actualii membri ai PNL-ului arătau așa de bosumflați și de triști, de parcă ar fi asistat la o înmormîntare. Vasile Blaga, în fața unei cariere internaționale de vorbit cu mîinile și cu picioarele, cel  mai nefericit dintre toți, Ludovic Orban, la fel de vocal dar și de inconștient și de lipsit de substanță, sunînd a butoi gol, Buda, ca un comersant de imobiliare ajuns într-o grupare înlăuntrul căreia nu știa care este de la DNA și care de la presă, ce mai, un eveniment pleoștit, lipsit de  optimism, de speranță, de umor și, mai ales, de proiect.

N-a ajuns PNL la sfîrșitul lumii, dar nici departe de o și mai mare criză nu se află. Să nu uităm că liberalii au o experiență nebună din a scoate din pălărie președinți și cîștigători de partidă. Au făcut-o cînd l-au adus pe Theodor Stolojan (liberal cam ca o cămilă zburătoare), cînd l-au transplantat pe Iohannis (liberal mai ales cu casele din Sibiu și cu cele recuperate de la Grupul Etnic German), au încercat să se folosească și de Marian Munteanu, la un moment dat l-au probat și pe Viorel Cataramă ca pe un pantof de vară, i-au exploatat și talentul oratoric al lui Crin Antonescu și, după ce și-au făcut interesele, i-au tras una peste gură și l-au pus la păstrare. Din acest punct de vedere, Rareș Bogdan ar trebui să fie precaut. În versiunea lor actuală, liberalii au încercat întotdeauna să se salveze folosindu-se de oricine și abandonînd cu un cinism tipic în prostituția politică.

Să nu uităm că în perioada de cînd l-au adus pe Klaus Iohannis la PNL și la Cotroceni, liberalii au făcut lampa din ce în ce mai mică. Fără idei, fără purtător de steag, fără proiect, s-au rezumat la o viață de cîrtit la televizor față de greșelile și declarațiile adversarilor. Nu întîmplător, perioada lor de scădere coincide cu o pronunțată stare de dificultate a clasei de mijloc, a oamenilor de afaceri de calibru mediu. Liberalii i-au ignorat, ca să nu spun că i-au trădat. S-au dat de partea multinaționalelor împreună cu  primarul Iohannis și au dus republica în condiția de poligon economic extern, de parc industrial al marilor companii internaționale. Debilizarea liberală are rădăcini adînci și vine și din integrarea anapoda în Uniunea Europeană, și dintr-o politică macro-economică făcută după ureche.

Ce poate schimba Rareș Bogdan? A oferit liberalilor un moment de imagine. Și pe acesta l-au exploatat prost. Au ieșit la rampă de parcă ar fi cumpărat un cal, neîncercînd să transforme prezența jurnalistului într-o lansare de proiect sau de direcție nouă.

Care ar putea fi beneficiile? Probabil că Rareș Bogdan va aduce de partea liberalilor un procent din proletariatul IT (digital, cum îi zice Cristoiu) și gata. Și un cît de public din lumea ardeleană, încă sensibilă la show-uri patriotice. Rareș Bogdan mai aduce de partea PNL-ului și o parte din grupul de la Cluj-Napoca. De fapt, îl consolidează. Cu Hellvig, cu Ardeleanu Vulpea, cu Rus, cu Boc și Buda, grupul de la Cluj, așa transpartinic cum este, dă orașului și mai multă greutate, importanță, vizibilitate și căi de acces spre fonduri de dezvoltare.

Pe moment, liberalii cîștigă un purtător de imagine care va trebui să probeze și vocație politică, nu ușor de afirmat într-o grupare de vanitoși, poame, rechini și impostori. Adică în PNL! În schimb, odată cu plecarea lui Rareș Bogdan de la Realitatea TV, liberalii pierd o tribună de care beneficiau pe gratis. Și care, prin plecarea jurnalistului la PNL, este obligată să se mute puțin mai spre centru și să renunțe la isteriile de tip #Rezist pe care le-a găzduit cu atîta generozitate.