Un sondaj realizat de Odoxa-Dentsu și publicat de Le Figaro arată că nu mai puțin de 84% dintre francezi consideră că protestele ”vestelor galbene” din Franța sunt ”justificate”. După Grecia, după Brexit și după venirea la putere a guvernului populist din Italia, UE se vede în fața unui nou front, de data aceasta deschis în Franța.
Săptămâna trecută, reprezentanții ”vestelor galbene” au trimis Ministerului Tranziției Ecologice din Franța o listă cu revendicări. Mai toate depășesc cu mult problema puterii de cumpărare, cea care a stat la baza protestelor inițiale, plecate de la majorarea cu câțiva eurocenți a prețului carburanților. Este un adevărat program de guvernare înaintat executivului. Principalele două revendicări țin de reducerea tuturor taxelor și crearea unei Adunări a Cetățenilor.
Iată și alte revendicări ale francezilor care protestează în aceste zile.
· Reducerea accizelor pentru carburanți și a taxei pentru emisiile de dioxid de carbon
· Interzicerea ierbicidului glifosfat
· Anularea proiectului pentru introducerea carburanților pe bază de gaz de șist și plante modidificate genetic
· Renunțarea la proiectul de reînnoire a parcului auto din Franța cu automobile electrice și la introducerea pe piață a biocarburanților
· Consultarea mai frecventă a populației, prin referendumuri locale și naționale
· Desființarea Senatului
· Recunoașterea și numărarea voturilor albe
· Reducerea taxelor pentru companii
· Majorarea ajutoarelor financiare pentru ucenicie
· Majorarea salariului minim pe economie
· Respectarea parității bărbați/femei la angajare
· Majorarea pensiilor
· Desființarea pensiilor speciale
· Recalcularea alocațiilor pentru chirie
· Ajutoare mai mari pentru studenți
· Mod de calcul identic pentru toate pensiile
· Reducerea semnificativă a salariilor guvernanților și a indemnizațiilor
· Prezența fizică obligatorie pentru deputați în Adunarea Națională
· Includerea persoanelor cu handicap în toate domeniile societății
· Acces la cultură pentru toți
· Anularea legii care ”uber-izează” serviciile de ambulanță (o lege recenta care permite decontarea transportului cu ambulanța doar dacă compania de ambulanță este selectată de spitale, nu de pacienți)
· Recalcularea taxelor de succesiune
Săraca Franță
O serie de studii făcute în Franța, in principal de organizații catolice, arată că rata sărăciei este suprinzător de mare în Hexagon, ceea ce poate explica atât izbucnirea protestelor după o majorare nesemnificativă a prețului carburanților, cât și o bună parte din revendicările de mai sus. O analiză a societăţii de caritate Secours Catholique arată că anul trecut circa 8,8 milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei în Franţa, adică cu un venit mai mic de 1.026 euro pe lună. La fel, ajutorul de somaj este socotit mult prea mic pentru a permite un trai la limita decenței într-o țară în care cererea de forță de muncă este mai redusă decât în multe state europene.
Lucruri la care americanii nici nu visează
Publicația americană Quartz vine cu o perspectivă diferita. Jurnaliștii de peste Ocean arată că aproape tot ceea ce angajații din Franța consideră atingeri inacceptabile aduse drepturilor lor, în America sunt lucruri pe care angajații nici măcar nu și le pot imagina.
Majorarea salariului minim
În Franța, săptămâna de lucru este de doar 35 de ore, iar salariului minim este de circa 1.500 de euro, adică circa 11,2 dolari pe oră. În SUA, există un salariu minim federal de 7,25 de dolari pe oră, care nu a fost modificat începând din 2009 (există orașe americane în care salariul este 15 dolari pe oră). Un angajat american care ar lucra tot 35 de ore pe săptămână, ar câștiga 1.100 de dolari, doar ca in SUA orele de muncă sunt mult mai multe, iar zilele de concediu plătit mult mai puține decât în Europa.
Egalitatea de gen la locul de muncă
În SUA, femeile care lucrează câștigă circa 80% din veniturile unui bărbat care prestează aceeași activitate. În Franța, procentul este de circa 85%, iar guvernanții promit constant să reducă și mai mult diferențele.
Subsidii pentru angajarea tinerilor
Companiile franceze care angajează tineri cu vârste între 16 si 25 de ani primesc subsidii din partea statului pentru acoperirea taxelor pentru sănătate, pensii și alte contribuții. Se ajunge la subsidii de până la 7000 de euro pe an pentru a încuraja angajarea tinerilor. În SUA nu există asemenea subsidii la nivel federal, iar în unele state se ajunge la un ajutor de maximum 1.200 de dolari.
Reducerea taxelor
Francezii plătesc mai multe taxe decât americanii. În medie, un angajat francez plătește o taxă de 37,3% din venituri, iar un american o taxă de 31,7%. Însă în Franța taxele finanțează un sistem de pensii relativ generos, un sistem de sănătate la care accesul este gratuit pentru toți și care este unul dintre cele mai bune din lume, iar taxele mai finanțează educația, aproape în totalitate gratuită. Sunt facilități inexistente în Statele Unite.
Se apropie ora alegerii pentru Europa
În weekendul ce a trecut s-a atins un nou vârf al protestelor din Franța. Președintele Emmanuel Macron se afla la Summitul G20 de la Buenos Aires, cel mai recent for pe care l-a născut globalizarea. Într-un comunicat final extrem de greu negociat, liderii G20 s-au declarat în favoarea liberului schimb global bazat pe reguli, in favoarea reformării Organizației Mondiale a Comerțului și în favoarea eliminării disparităților comerciale. Președintele Donald Trump a fost cel care a dictat tonul Summitului G20 în ceea ce privește prevederile comerciale.
Donald Trump este președintele care a retras Statele Unite din negocierea aproape finalizată a unui acord de liber schimb cu UE – Parteneriatul Transatlatic pentru Comerț și Investiții. Acordul a fost negociat anevoios de UE și SUA, cu partea americană făcând presiuni pentru o preeminență a marilor corporații (majoritatea americane în acest moment) în fața statelor. SUA au negociat la sânge și în ce privește exportul de organisme modificate genetic sau folosirea intensivă a erbicidelor.
Comparația dintre revendicările angajaților francezi și realitățile sociale din Statele Unite demonstrează poate cel mai bine de ce SUA și UE nu au încheiat un acord de liber schimb: nu este vorba de anularea taxelor de import-export (care oricum sunt la un minim istoric), ci de transplantarea sistemului social, legal si economic american în Europa și de socul pe care l-ar produce în Europa (opoziția manifestă a francezilor față de erbicidele folosite la scară largă în America, față de companiile producătoare, față de gazele de șist și fracturarea hidraulică sunt toate un semnal). Președintele Trump s-a retras din negocieri pentru a avea o pârghie de presiune în plus asupra UE, urmărind cu și mai multa fermitate decât administrația Obama obiectivul extinderii modelului american.
Donald Trump s-a întâlnit, tot cu ocazia Summitului G20, cu președintele chinez Xi Jinping, în încercarea negocia o soluție pentru conflictul comercial cu China.Pentru moment, cei doi lideri au ajuns la un armistițiu – nicio majorare de taxe vamale până după 1 ianuarie 2019. Disputa rămâne însă deschisă, iar UE se află prinsă între cei doi coloși economici in care statul bunăstării este extrem de palid față de Europa (cazul SUA) sau cvasiinexistent (cazul Chinei). UE este prinsă între interesele mercantile ale Germaniei în relația cu China și respingerea organică a Franței pentru modelul economic american. Până acum, președintele Trump a fost cât se poate de limpede: Europa trebuie să aleagă tabăra pentru marele conflict economic al începutului de secol 21.
Felicitari domnule Calin pentru articol!Exceptional!Il trec la Arhiva!Propuneri de bun simt ale oricaror cetateni din oricare tara!Ministerul Tranzitiei Ecologice e o mizerie inventata de Cupola Financiara sa stoarca bani din taxele carbon,taxe pe aer,inutile ca si existentele politicienilor!
de exemplu -Interzicerea ierbicidului glifosfat/Reducerea semnificativă a salariilor guvernanților și a indemnizațiilor/Desființarea pensiilor speciale/Mod de calcul identic pentru toate pensiile, se regasesc si la noi ;
Anularea proiectului pentru introducerea carburanților pe bază de gaz de șist și plante modidificate genetic este intemeiat,, de asemenea Ro trebuie sa ceara interzicerea ierbicidului glifosfat si plantele modificate genetic !”UE este prinsă între interesele mercantile ale Germaniei în relația cu China și respingerea organică a Franței pentru modelul economic american.Pe buna dreptate respinge Franta organic modelul american-„SUA au negociat la sânge și în ce privește exportul de organisme modificate genetic sau folosirea intensivă a erbicidelor”.Sunt puncte vitale si pt. Ro ce trebuie rspinse fata de americani !
Mon cher,Sper ca vestele galbene au sarit peste propunerea de revenire a duratei saptamanii de lucru cel putin la 40 de ore.Romania nu mai poate oferi mana de lucru ieftina pentru echilibrarea profitului companiilor franceze care au investitii in cele doua tari.Acest articol ar trebui prezentat si discutat in toate sedintele de sindicat ale miscarii #rezist.DACA VREM O TARA CA AFARA, articolul poate deveni CONSTITUTIA miscarii #REZIST…
UE nu are cum sa concureze cu SUA sau China, atat timp cat la conducerea ei se afla merkel si retardatul de macron. Ei conduc numai cu taxe aberante si o legislatie anti-orice, dar in schimb permit evaziunea la marile companii si toate taxele cad in sarcina oamenilor de rand.
Niste revendicari aiurea, ca sa nu spuna ca au iesit la comanda. Bine ca s-a rezolvat si asta! Oricum, ideea e ca, oricat de pozitiv esti, sa tratezi poporul ca pe un partener matru, ca sa inteleaga ce faci. Chestia cu „popularitatea scazuta” a lui Macron a fost doar joc facut din dezinformari, sondaje trucate si presa neagra.
(I): Da, Marchievici. Sinteza de calitate. Felicitari. Presa din Franta speculeaza, în fine, dupa ce facuse „vestele galbene” de doi bani, ca presedintele Macron îsi joaca, actualmente, mandatul, demisia. Din vina lui, de fapt. Hollande îsi termina guvernarea la 6% popularitate. Culisele îl fabrica, însa, din propriul cabinet ministerial, pe Macron, care câstiga în fata Marinei le Pen (MLP), cu lozinca „extremei drepte”, pe care, initial, a-ncercat s-o vânture si-acuma, în privinta „vestelor galbene”. Franta fiind, însa, într-o criza profunda, pe care putinii care-au evocat-o au fost taxati de neo-con-ii la moda de „reactionari”, pentru ca, acuma, mass-media sa-i citeze axiomatic, din 5 în 5 minute (între care pe Eric Zemmour, care de ani de zile spune ce spune acuma, sus si tare, toata presa, ba chiar si lumea politica, si-anume ca tara e-n declin de 40 de ani, adica de la alegerea lui Mitterand). Salariul minim pe economie (SMIC), nu-i, însa, de 1500 de euro, ci-n jur de 1200 (o infirmiera câstiga la 1200, cu schimburi de noapte cu tot). Din care nu se poate supravietui. Ïn Capitala si marile orase – Marsilia, Lyon, Lille, Strasbourg, unde numai chiriile si sunt faraminoase. Plus copiii, scoala, rechizitele, care cresc mari si-ajung studenti, cu taxe de înscriere … ca la sat, venitul (agricol) lunar ar fi în jur de 600 de euro/ persoana, în anumite regiuni. Pilula pe care-o-nghit francezii e si din cauza euro, pentru care economia nu era pregatita: convertibilitatea franc-euro fiind de 6,56 de franci = 1 euro.Si pe Gérard Darmanin, ministrul bugetului (care n-are cum sa iasa-n conditii normale, anul asta), fiu de femeie de serviciu, culmea, îl mai apuca si-amokul sa pomeneasca de „o masa la restaurant, la 200 de euro, fara a mai socoti si vinul”.
(II): Si Macron, altul cu „reforme”, dupa calamitatea de Hollande, care si-ala a paralizat tara pentru pandalii caruia i s-au opus demonstratii de câte-un milion de persoane, Macron, în ciuda protestelor, spune ca nu cedeaza. Tipul si cabinetul ministerial aduc la exces, de fapt, o situatie si-asa tensionata. Asta-seara, „vestele galbene” spun ca nu se duc, mâine, la negocieri, la Matignon, resedinta primului-ministru. A doua oara, dupa vinerea trecuta, când Philippe i-a asteptat o zi-ntrega, si-n curte i-au intrat 2 „veste galbene”, dintre care, primul iese dupa 20 de minute, fiindca voia ca-ntâlnirea sa fie filmata si retransmita la TV, lucru pe care primul ministru l-a refuzat. Si Dupont Aignan, sef de partid, repeta si el figura „vestei galbene” de vineri, si din aceleasi motive. Starea tarii-n insurectionala. Marx avea dreptate, mai ales ca si-a scris Manifestul la 1848, an revolutionar, în Europa, dupa 1789, an fatidic, în Franta. Lupta de clasa, Marchievici. „Liberalismul” Comisiei europene, care copia constiincios SUA, e declarat mort. Trump i-a fost groparul oficial. Rezultatul fiind critica unanima si oportunista, acuma, a liberalismului, în presa vestica. Si fii atent ca si cuvântul „populism”, peiorativ pentru liberalii americano-comisia europeana si „elitele” vestice, (re)devine „patriotism”. Numai ca pagubele de reparat în Europa si-n lume dupa „liberalism” or sa fie considerabile. Mai ales ca „liberalismul” a-nceput prin 1980, cu paguboasa „dezindustrializare”…
– Pardon, ai gresit iar cu istoria, Marx a publicat Mnifestul comunist la 1847 dar sensul frazei ramane corect.
@Hadrian: Nu. Manifestul Partidului Comunist a fost publicat în februarie 1848. Verifica-te. Si-i puternic inspirat, în mod cronologic, 1.de Revolutia franceza 2. de starea insurectionala din Europa imperiilor vremii.
On 5 July 1843, at the lodge Le Socialiste in Brussels, the Masonic leader Ragon submitted the draft for the revolutionary plan of action, which was later made into „The Communist Manifesto”.
The lodge Le Socialiste sent the proposal to their and Belgium’s largest Masonic authority, Supreme Conseil de Belgique, and they unanimously decided to accept Ragon’s anarchist program as,
„corresponding to the Masonic, doctrine concerning the social question and that the world which is united in Grand Orient should with all conceivable means aim to realise it”.
(Bulletin du Grand Orient, June 1843.)
On 17 November 1845, Karl Marx became a member of the lodge Le Socialiste.
In February 1848, Marx published his „Communist Manifesto” on the orders of the Masonic leadership.
Marx and Engels were freemasons of the 31st degree.
(Vladimir Istarkhov, „The Battle of the Russian Gods”, Moscow, 2000, p. 154.)
In 1847, Marx and Engels became members of The League of Just Men, one of the Illuminati’s underground branches where the Jew Jakob Venedey played an important role.
This secret organization was founded in 1836 in Paris by „revolutionary” Jewish socialists.
Macron le-a cerut celor ce sunt nemultumiti de „febletea sa” pentru batausul Alexandre Benalla(h) sa vina sa il caute: https://www.lopinion.fr/video/polemique/affaire-benalla-qu-ils-viennent-me-chercher-lance-macron-l-opposition-1576 Au venit… les Gilets Jaunes. Macron actoras ratat, banchier cu cas la la gura…