Legea offshore pare destul de bună pentru firme

Companiile ce dețin concesiuni gazeifere în Marea Neagră s-au plâns, la unison, de forma aprobată a legii offshore care reglementează exploatarea resurselor din subteranul marin. Prin vocea directorilor, au spus că este împovărătoare fiscal, că limitează dreptul fiecărei firme de a-și vinde unde dorește gazele și că descurajează investițiile. Decizia de a începe sau nu lucrările au amânat-o pentru 2019. Sunt , așadar, nemulțumiți și sceptici că vor mai investi. Declarativ. Pentru că, practic, fac toate demersurile ca să înceapă lucrările și încheie contracte. Mai întâi, a fost Black Sea Oil&Gas, care a acordat un contract de inginerie si foraj de 400 de milioane de dolari companiei Grup Servicii Petroliere, condusă de Gabriel Comănescu prin intermediul unui offshore olandez. Anterior (și tot după publicarea legii offshore), BSOG, subisidiară a gigantului american Carlyle, încheiase un contract pe 15 ani cu Transgaz, pentru preluarea gazelor de la țărmul Mării Negre. Bineînțeles, aceste contracte, continuă să spună americanii, sunt valabile doar dacă decid să investească în România. Lucru care pare aproape cert, în ciuda suspansului lăsat voit, pentru că BSOG, dincolo de semnarea de contracte pentru extracție și transport de gaze, a mai semnat încă unul, de această dată, chiar pentru vânzarea lor. Cinci miliarde de metri cubi, în 10 ani, va cumpăra ENGIE de la americani, prețul nefiind precizat.

După ce “indecișii” de la BSOG nu știu ce vor face pe plan local, dar vând anticipat gaze, acum, a venit rândul Petrom să-și pună în aplicare planurile pentru Marea Neagră, deși, la rândul lor, nu sunt mulțumiți de legea offshore. „Servicii de proiectare de concept și concept extins pentru potențiale investiții în obiective marine și proiecte pentru facilități terestre complexe“, este denumirea unui contract de 37 de milioane de lei (8 milioane de euro) scos la licitație de Petrom, pe platforma electronică a sistemului centralizat de achiziții publice SICAP.

În descrierea contractului, care va avea o durată de 48 de luni, Petrom vorbește explicit despre perimetrele din Marea Neagră unde are licență de exploatare. Câștigătorul licitației va trebui să ofere cele mai bune soluții pentru dezvoltarea resurselor submarine de hidrocarburi, atât cele existente cât și cele potențiale, modernizarea facilităților din zonele deja în exploatare (Petrom extrage, de mult timp, cantități relativ mici de gaze din mare), legarea de țărm a platformelor din larg și construcția facilităților de pe țărm(stație de compresie-decompresie, stație de uscare a gazelor).

Evaluarea ofertelor se va face prin acordarea unui punctaj de 40% pentru componenta financiară și 60% pentru experiența ofertantului, care trebuie să aibă în portofoliu măcar două contracte similar. Petrom estimează că, pentru acest contract, va exista o competiție între 5-6 competitori.

După cum se vede, petroliștii una spun, alta fac. Declarativ, critică legea offshore, care este împovărătoare pentru ei și le limitează mișcările în ceea ce privește vânzarea gazelor (50% din toate cantitățile extrase trebuie comericalizate pe bursa locală), motiv pentru care investițiile lor în România sunt puse sub semnul întrebării. În practică însă, au demarat efectiv proiectele, semn că legea nu este chiar atât de rea pentur ei. Excepție face Exxon, care nici nu s-a exprimat public vizavi de forma aprobată a legii și nici nu a lansat vreun contract de achiziții privind Marea Neagră, cel puțin nu unul care să fie public.

Vom reaminti aici câteva dintre declarațiile petroliștilor, pentru a fi mai clar dublul standard. ”În ceea ce privește dispozițiile fiscale, propunerile de taxare contravin asigurărilor și dispozițiilor legale oferite de statul român la momentul intrării investitorilor în concesiune, sunt foarte împovărătoare și probabil vor face România necompetitivă în comparație cu alte jurisdicții offshore“, arăta Mark Beacom, directorul BSOG.

„Suntem foarte îngrijoraţi de faptul ca vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă“, a spus Rainer Seele, directorul OMV, prorpietarul Petrom, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape în întregime independentă din punct de vedere energetic. România importă mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la Gazprom, restul fiind produs local de Romgaz şi Petrom. Pentru acest motiv, Seele a mai precizat, ulterior, că UE are chiar mai multă nevoie de gaz decât România.

‘’Ceea ce ați dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să își ia decizia de investiție”, arăta Richard Tasker, director Exxon România, imediat după ce legea offshore, în prima ei formă, a fost adoptată în Parlament. Ulterior, după ce președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament și a fost adoptată, cu unele modificări, definitiv, Exxon nu a mai ieșit cu declarații publice.

Marea Neagră are resurse estimate de gaz, doar în perimetrele concesionate până acum, de circa 200 de miliarde de metri cubi, exploatarea lor urmând să genereze în 25 de ani venituri de circa 100 de miliarde de euro. Cele mai mari rezerve – 140 de miliarde de metri cubi sunt în perimetrul Trident, al Exxon – Petrom. În prezent, țara noastră produce anual circa 11 miliarde de metri cubi, împărțiți aproape egal între Romgaz și Petrom. Încă aproape 1 miliard de metri cubi se importă de la ruși.

Dacă exploatarea gazului în Marea Neagră se va face până la urmă, atunci România ar ajunge al doilea producător din UE, după Olanda, și concurent regional pentru ruși. Doar acest lucru şi este suficient pentru a înțelege importanța și interesele din jurul acestui proiect.