O nouă recesiune economică

Economia globală ar putea intra într-o nouă recesiune, mult mai repede decât se estimase până acum. Noua dilemă economică este cum poate un stat să îşi asigure o creştere economică suficient de sănătoasă pentru a evita o nouă recesiune, în condiţiile în care este supraîndatorat, în care băncile au portofolii departe de a fi performante şi creditarea este blocată, scrie Gândul citând presa străină.

Jurnaliştii redau declaraţiile lui Nouriel Roubini făcute într-un interviu acordat marţi, conform cărora „slăbiciunea economiei SUA, a zonei euro şi a Marii Britanii a devenit evidentă, astfel că scăderea (economică, n. r.) va avea loc mai repede”.

Economia SUA este incapabilă de a crea locuri de muncă care ar putea determina o creştere a consumului şi implicit a PIB-ului, iar statele din zona euro se confruntă cu o tensiune fără precedent, Curtea Constituţională din Germania limitând puterea Guvernului de a sprijini fondurile folosite pentru salvarea financiară a unor state precum Grecia sau Portugalia, iar Grecia este acuzată că nu pune în practică impuse de UE şi FMI.

Neîncrederea în sistemul bancar european creşte de la o zi la alta, amplificând teama pe pieţele financiare că unele dintre cele mai mari bănci ar putea cădea. „În timp ce Europa se luptă să limiteze impactul crizei datoriilor suverane, cea mai mare frică de pe continent este că unele bănci, importante, ar putea cădea, ceea ce ar putea crea pe pieţele financiare o panică similară cu cea apărută după falimentul Lehman, în septembrie 2008”, scrie New York Times.

Deşi pe harta economică mondială România „nu contează”, dacă previziunile lui Roubini se adeveresc şi economiile mari din Europa si SUA vor intra în recesiune şi economia locală va urma acelaşi trend.

„Noi depindem de celelalte state. Tot ceea ce putem face în acest sens este să păstrăm stabilitatea internă, respectiv să respectăm angajamentele luate faţă de FMI, CE şi Banca Mondială, mai ales în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Ajustarea deficitului bugetar trebuie să continue”, a declarat pentru Gândul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care precizează că „celelalte reforme asumate, cum ar fi introducerea managementului privat la companiile de stat, ele sunt deja scrise – trebuie doar să fie şi făcute”.

După evoluţia PIB-ului în primele 6 luni, ne putem aştepta la o creştere economică , deşi aceasta ar putea să nu fie de 1,5% din PIB, cum a fost prognozată şi pe care a fost construit bugetul pe 2011, apeciază jurnaliştii.

În ceea ce priveşte cresterea economică pe 2012, Lucian Anghel, economist-şef al BCR, apreciază pentru Gândul că estimarea de 4% din PIB nu este realistă. „Anul acesta vom avea creştere economică. Că va fi 1% din PIB sau 1,5% din PIB rămâne de văzut. Este clar însă, în condiţiile actuale, că estimarea de creştere economică de 4% din PIB anul viitor este prea mare în condiţiile actuale. Ea trebuie scăzută, pentru a construi un buget cât mai realist anul viitor”, a declarat el.

Un ton precaut are şi cel mai recent raport al ING, publicat miercuri, care precizează că „revenirea economică este foarte fragilă”.

„Putem să ne aşteptăm la o contribuţie consistentă din partea agriculturii în trimestrul III al acestui an, poate şi în trimestrul al IV-lea, ceea ce ar putea sugera că avântul economic se va menţine pe termen scurt”, precizează, în raport, Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING România, care apreciază că „, există cu siguranţă riscul unei creşteri economice mai slabe în 2012″, estimarea băncii fiind de 2,9% din PIB.

Pentru ca România să atenueze influienţa unei eventuale intrări în recesiune a economiei europene, ea trbuie să aplice ferm măsurile prevăzute în acordul cu FMI, crede Lucian Anghel.

Guvernul Boc are însă numeroase întârzieri în implementarea reformelor asumate prin acordurile internaţionale, cum ar fi reducerea la zero a datoriilor către mediul privat, introducerea managementului privat în companiile de stat, implementarea legii salarizării unice, pe care premierul intenţionează să o modifice, mai consemnează jurnaliştii.

Guvernul renunţă la înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica şi va comunica decizia CSAT- director CNH

România Liberă consemnează declaraţiile şefului CNH, Constantin Jujan,conform cărora guvernul a renunţat la comasarea producătorilor de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, şi va opta pentru crearea a două societăţi mai mici, urmând să comunice aceste decizii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

„CSAT va fi informat, în următoarea şedinţă, că Guvernul renunţă la Electra şi Hidroenergetica, iar proiectul de restructurare a sectorului energetic şi minier va viza înfiinţarea Complexurilor Oltenia şi Hunedoara”, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH), Constantin Jujan.

Proiectul înfiinţării celor două mari companii energetice a fost aprobat de Guvern în 2009, dar a fost blocat în instanţele de judecată de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni în societăţile care urmau a fi reorganizate, dar şi de sindicate şi firme private, care nu au fost de acord cu proiectul guvernului.

În aceste condiţii, Guvernul a decis formarea a două societăţi mai mici, respectiv Complexul Oltenia, care ar urma să fie compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari şi Complexul Hunedoara, care va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile ale CNH.

Conform secretarului de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie, CNH va fi divizată până la sfârşitul acestui an, urmărindu-se separarea minelor viabile de cele neviabile, acestea din urmă preconizându-se a funcţiona până în 2018, perioadă în care vor fi subvenţionate, după care urmează să fie închise şi ecologizate.

Minele rentabile vor fi scoase la vânzare. „Cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH, care după aceea va intra în insolvenţă”, a precizat Jujan.