Deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB în prezent, iar anul trecut deficitul bugetar (ESA) a fost de circa 6,2%, se arată în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” nr. 13/2023, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.
„Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică. Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de circa 6,2%, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat şi raportată la investiţiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investiţiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situaţie ce trebuie să pună pe mulţi pe gânduri. Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar mult crescută faţă de acum 15 ani (când era 15% din PIB). Datoria poate fi tot mai ameninţătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA şi Europa, ceea ce influenţează condiţiile pe pieţele financiare. Ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023
nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică şi construcţia bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabilă şi echivalează cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbţiei interne; această corecţie necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanţare externă”, se menţionează în Raport.
Conform sursei citate, o ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit.
Potrivit documentului, problema deficitului bugetar este augmentată de dezechilibrul balanţei externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depăşit 9% din PIB; în acest an, probabil, va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade).
„Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producţiei interne de tradables (bunuri exportabile şi importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos. Ar fi bine ca programul de corecţie anunţat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024. Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecţie de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă şi creşteri de venituri bugetare – aşa cum au remarcat numeroşi economişti, analize ale instituţiilor financiare internaţionale, ale CE, ale Consiliului Fiscal. Corecţia întinsă pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea românească, care nu trebuie să intre într-un ‘război distribuţional’, ale cărui semne se observă deja. Oricât ar fi economia dominată de interese individuale şi de grup, de dorinţa de câştig, este nevoie de solidaritate şi percepere a interesului societăţii, din perspectiva unei constrângeri de finanţare externă implacabile”, se spune în document.
Realizatorii Raportului susţin că România are nevoie de venituri fiscale care să ajungă, în timp, aproape de media celor din regiune – 34 – 35% din PIB în Cehia, Ungaria şi Polonia, 31% în Bulgaria.
„În România sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27% din PIB în 2022 (Irlanda este un paradis fiscal şi nu intră în discuţie). Nu numai pentru a finanţa mai bine sectoare vitale pentru economie şi societate (ex.: educaţie şi sănătate), ci şi pentru a răspunde mai eficace la şocuri viitoare izvorâte din schimbări climatice, pandemii, alte ameninţări de securitate etc. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale superioare (inclusiv redevenţe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporţional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente şi reducerea din risipă pot contribui la atingerea acestui deziderat. Fondurile europene reprezintă un ‘bulgăre de aur’, ce poate atenua costurile ajustării macroeconomice, facilita reformele necesare (inclusiv modernizarea statului român), uşura finanţarea balanţei de plăti, creşte competitivitatea producţiei naţionale. Banii europeni nu pot preveni însă nevoia de corecţie. Şi nici BNR nu poate fi substitut instituţional şi de politică publică la ceea ce implică ajustarea fiscal/bugetară. Dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 şi adera la zona euro către finele acestui deceniu”, se mai spune în document.
China are un sistem de creditare extrem de loial – banii se dau destul de ușor, se pot obține cu 3-5% pe an, în plus, o schemă numită „credit social” a fost lansată nu cu mult timp în urmă. Fiecare cetățean are un fel de „rating social al creditului”, care este recalculat în mod regulat și vă poate permite să primiți bani la un procent și mai loial. Inițial se acordă 1000 de puncte, iar apoi sistemul de recunoaștere facială îți monitorizează mișcările corpului și o trecere a străzii la un semafor, pe culoarea roșie, minus nota 5. Se acordă plusuri pentru promoții și chiar o excursie la părinții tăi prin țară.
Este uimitor, desigur. Mai mult, algoritmul complet de calcul este un secret cu șapte sigilii. Dar abordarea generală este aceasta – trăiește „corect” și totul va fi bine cu tine.
Cel mai important lucru în toate acestea este sistemul de pedepse. De exemplu, în 2018, 23 de milioane de bilete de tren și de avion nu au fost vândute persoanelor cu rating scăzut. Ei bine, în acest sens, guvernul RPC s-a întrecut pe sine:
Cetăţenilor chinezi cu scoruri sociale scăzute li se interzice să-şi conducă propriile maşini şi chiar biciclete. China solicită acum recunoașterea facială și verificarea identității pentru a intra în benzinăriile din China. Dacă cineva cu un scor mic încearcă să intre, alarma se va declanșa imediat.
Vorbe,vorbe…ai să vorbim discuții!…am mai avut un academician care vorbea prin scrumiere 9,10…!…
Doua masuri urgente: 1. Dat afara 500.000 de tăietori de frunze la câini de la muget; 2. Impozit progresiv de 40% ce depășește 10.000 lei brut!
cica bnr, manole, daianu… taietori de frunza la caini: de multinationalele, lele, aproape toate, din Romania care nu inregistreaza profit si nu platesc impozite
cica bnr, manole, daianu… taietori de frunza la caini: de multinationalele, lele, aproape toate, din Romania care nu inregistreaza profit si nu platesc impozite nu ai voie sa ciripesti; veti plati si pentru binele care trebuia sa-l faceti pentru popor si nu l-ati facut!
cand tu taxezi munca cinstita mai ceva decat viciile e normal ceea ce se intampla!!! cat despre credite si bani de la UE, sau banci se dau doar pentru piste de biciclete, pentru fabrici de cutii de pizza sau pahare de carton, daca vrei sa-ti faci o fabricuta de procesat ceva esti din start neeligibil sau in cel mai rau caz ai conditii de la bancile lui manole prin dai faliment in 6 luni si te mai umpli si de datorii!!
Asa si ? Nu da nimeni socoteala, pentru ca in abureala asta romanasul nu stie sa se uite pe factura de curent, dar sa ceara explicatii despre deficit Guvernului ! Prostovanii posteaza note de plata de pe la restaurante !
D-l Dayan (improbabil sa fie ruda cu Moshe Dayan) uita sa povesteasca de ce bugetul obligatoriu trebuie sa aiba deficit, si nu excedent, indiferent de recolta, de boom-uri economice sau de cati bani intra efectiv in tara.
E simplu, trebuie sa aiba deficit ca statul sa trebuiasca sa se imprumute constant, dar acesta e un secret al lui Polichinelle.