Curtea de Apel București a trimis o solicitare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține clarificări cu privire la interpretarea unor prevederi din tratatul de funcționare al UE. Această solicitare vine în contextul în care o instanță românească trebuie să soluționeze un litigiu între subsidiara locală a companiei elvețiene Axpo și Guvernul României referitor la supraimpozitarea tradingului de energie electrică.
Cererea făcută de instanța românească a fost recent publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene. Problema principală o reprezintă impozitul suplimentar impus în 2022, prin Ordonanța de Urgență nr. 27, traderilor de energie electrică, care a dus practic la impozitarea cu 98% a câștigurilor obținute din tranzacționarea energiei electrice. Asociațiile profesionale au criticat această măsură, afirmând că ea a condus la dispariția tradingului de energie, afectând negativ lichiditatea pieței. Ulterior, s-a aplicat un impozit de 100% pe profitul obținut din tranzacțiile de export de energie.
Traderii au contestat aceste prevederi, considerându-le discriminatorii, deoarece cei 2% rămași nu acoperă nici măcar costurile de funcționare. EFET (Federația Europeană a Traderilor de Energie) a avertizat că aceste măsuri vor duce la insolvența participanților de pe piața locală și la retragerea companiilor străine de pe piață, având consecințe negative asupra piețelor europene de energie.
Axpo Energy România, care desfășoară și activități de trading, a acționat în judecată Guvernul în legătură cu suprataxarea, iar acum Curtea de Apel București solicită clarificări de la CJUE cu privire la aplicarea tratatului european în acest caz.
Astfel, Curtea de Apel București întreabă dacă un stat poate impune un impozit suplimentar și diferențiat unei categorii de participanți de pe piață, dacă această măsură afectează concurența așa cum este definită în tratat, dacă impozitul reprezintă un ajutor de stat pentru cei care nu sunt taxați și dacă a fost notificat anterior Comisiei Europene, dacă suprataxa impusă în România respectă principiul proporționalității, ignorând cheltuielile de funcționare ale tradingului, dacă este discriminatorie și dacă este în conformitate cu Tratatul asupra Funcționării Uniunii Europene.
În funcție de răspunsul dat de CJUE, Curtea de Apel București va decide în acest caz. Dacă CJUE consideră că suprataxarea specială a tradingului de energie nu respectă integral dreptul comunitar, Guvernul României se va afla într-o situație delicată, deoarece din aceste taxe se finanțează și mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze, mecanism care va fi în vigoare până la 31 martie 2025.
„Bajetii destepti” din energia produsa de Romania sunt statul francez, statul german, statul italian si statul ceh care fac specula cu energia produsa ieftin ! Ati ramas cu mintea la ciubucurile facute de Basescu.
E tot din cauza politicienilor români și a politicii românești practicate prin semnat acte! Cu siguranță, logic, va câștiga Elveția(nu am calculat nimic)pentru că nu au cărat fondurile pe ascuns in tara lor cum au făcut alte firme. Acesta escrocherie practicata de guvernul României a avut baza in ceea ce înseamnă minciuni și înșelătorii intre parteneri, exact cum s-a întâmplat cu firmele auto de turism elvețiene, au căzut la înțelegere și după 3-4 ani, au dispărut de pe piata românească, rămânând doar ce au acaparat nemturia.
Momentul ăla în care ai atât de mulți băieți deştepți din energie încât dai legi cu dedicaţie şi ai nevoie să îți explice ditamai CJUE cât de cleptocrație ai ajuns…
Romania e fortata de UE sa se lase jefuita (si) de traderii din energie. Statului ii convine ca incaseaza bani de la ei, dar pretul final tot noi il platim. Traderii sunt niste capuse care cres preturile, si ar trebui eliminati din schema, in felul asta o sa scada preturile.