Psihologii despre boala tuturor

O țară la miting contra miting

De regulă, psihologii stabilesc un diagnostic unei persoane. Am invitat, date fiind actualele convulsii politice și sociale din societatea românească, reputaţi psihologi și psihoterapeuți să pună un diagnostic perioadei actuale pe care o traversează România.

Datele problemei sunt cunoscute de toată lumea: pe fondul unei perioade de schimbări importante anunțate pentru justiție, plus schimbările economice masive prin modificarea Codului fiscal (care afectează deopotrivă pe toți cetățenii care au contracte de muncă prin trecerea taxelor și contribuțiilor de la angajat la angajator, dar și companiile), se remarcă creșterea gradului de violență, de agresivitate, la toate nivelurile. Totul culminând cu ideea de miting contra miting.

Faza de criză și luptă

Prof. univ. dr. Daniel David, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a preferat să fie schematic. Ne-a transmis chiar și o formulă a luptei paradigmatice din prezent:

Profilul României viitorului

Integrată şi activă în civilizaţia occidentală prin:

  • Omul/cetăţeanul autonom

    • Creează grupuri sub formă de comunităţi solidare, pe bază de valori comune cu alţi indivizi autonomi. Comunitatea are rolul de a asigura bunăstarea individului şi de a-l ajuta să-şi atingă potenţialul personal (ex. de inteligenţă/creativitate), prin instituţii psihosociale moderne, bazate pe încredere şi cooperare, puse în slujba cetăţeanului.

    • Comunităţile sunt generoase/tolerante cu cei din afara grupului, dar mai vulnerabile la destrămare.

  • Puterea distribuită (democraţie)

  • Optimism/speranţă/curaj faţă de schimbare/viitor

  • Controlul comportamentului social prin recompense (emoţii pozitive – fericire/optimism)

Susţinători/agenţii sociali: Seniori (BBv) – Adulţi (Xv) – Tineri (Mv+Yv)

Profilul României trecutului

Aflată la periferia civilizaţiei occidentale prin:

  • Omul/cetăţeanul colectivist

    • Creează grupuri sub formă de colectivităţi, pe bază de relaţii de rudenie/cunoştinţe cu alţi indivizi colectiviști. Individul are rolul de a asigura bunăstarea colectivităţii, chiar în detrimentul realizării potenţialului său individual.

    • Colectivităţile sunt mai suspicioase/intolerante faţă de cei din afara grupului şi vulnerabile la corupţie.

  • Puterea concentrată (autoritarism)

  • Frică/defense faţă de schimbare/viitor

  • Controlul comportamentului social prin pedepse (emoţii negative – frică/agresivitate)

Susţinători/agenţii sociali: Seniori (BBt) – Adulţi (Xt) – Tineri (Mt+Zt)

Profilul României prezentului

Aflată în fază de criză şi luptă/schimbare paradigmatică

  • Paradigma României trecutului este contestată de noile generaţii şi de spaţiul occidental la care am aderat
  • S-a născut ca alternativă Paradigma României viitorului
  • Luptă paradigmatică în condiţiile în care: BBv<BBt; Xv=Xt; Mv>Mt; Zv>Zt.

Respectiv, numărul celor din generația seniorilor care militează pentru profilul modern al României este mai mic decât al celor care militează încă pentru profilul din trecut al României; generația de mijloc este împărțita, iar din generația tânără cei mai multi doresc România cu profilul modern și mai puțini (dar există), cu profilul trecut. (Pentru detalii vezi David, D. 2015). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. (Editura Polirom, Iaşi).

Nimic nu este în matca normală

Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut: Putem vorbi despre «criza existențială», sentimentul că nimic nu mai este firesc, că nimic nu este în matca normală. Există o stare generală de nemulțumire și nevoia stringentă de schimbare. România nu se bucură de nimic în prezent. Această lipsă de încredere, entuziasm, optimism face ca oamenii să fie agirați, fără să știe încotro să se îndrepte. Ajung să se îndoiască de propria valoare și putere. Este o dorință obsesivă de a avea «altceva», însă asociată cu lipsa de energie și orientare nu face decât să fie, la rândul ei, consumatoare de timp și energie.

Lipsa de speranțe, lipsa de inițiativă, autodevalorizarea are aspectul unei stime de sine foarte scăzute. România nu mai are mândria de a-și afirma identitatea, se lasă copleșită de păreri negative fără să se îndrepte ce este de corijat și să-și susțină cu încredere punctul de vedere.

Tristețea, lipsa speranței, amânarea continuă a unei schimbări favorabile ne descriu simptomele unei depresii care pare a deveni serioasă. Este o lentoare generală, o deznădejde în forțele proprii, faptul că se alege resemnarea în locul luptei face ca acest episod depresiv să se accentueze și să se prelungească. Atenție, în depresie există riscul sinuciderii.

Faptul că este lovită de decizii care vor afecta viața, calitatea vieții fără să reacționeze sau să reacționeze incoerent ne duc cu gândul că energia psihică este slabă, că devenim submisivi sau indiferenți, că România nu-și exercită forța reală“.

O combinație de îngrijorare, anxietate, tristețe, iritabilitate…

Cătălin Luca, psiholog:La nivel individual, toate aceste schimbări produc o reacție de adaptare la stres. Aceasta apare la persoanele sănătoase mental, iar simptomele sunt variate, respectiv o combinație de îngrijorare, anxietate, tristețe, iritabilitate și posibil comportament agresiv. Această tulburare durează, în general, câteva luni și este strâns legată în timp de conținutul stresor. Este important ca cei afectați să se concentreze pe calitățile proprii și oportunitățile existente pentru a putea traversa etapa de viață generată de factori aflați în afara controlului personal“.


Mulțimea, violența și costurile lipsei de informare

Prof. univ. dr. Cristina Gavriluță

Contextul în care dumneavoastră plasați întreaga problemă este unul limitat strict doar la chestiuni politice și economice curente din societatea românească. Consider însă că fenomenul violenței și al agresivității este unul mult mai amplu și mai nuanțat. În consecință, și cauzele care îl generează pot fi diferite. Astfel, se disting mai multe straturi ale problemei:

1. Violența și agresivitatea nu sunt doar o constantă a unei societăți sau a unei perioade. Ele sunt prezente în toate timpurile și în toate societățile. Diferă modul de exprimare, de afișare și de instrumentalizare. Datele de ordin cultural, educativ și ideologic joacă un rol important în acest sens. În funcție de toate acestea se dau definiții, se stabilesc repere sau se construiesc modalități de control ale faptelor deviante. De pildă, dacă pentru unii a manifesta în stradă este o modalitate de exprimare civică a unor doleanțe, pentru alții, acest comportament poate însemna o gravă abatere. Contează sistemul de raportare cu care operăm. Una e să manifestezi într-un regim totalitar și altceva este să se întâmple acest lucru într-un regim democratic.

2. Nu orice manifestare publică este violentă sau agresivă. Exemplele recente ale unor manifestații din România și nu numai pot fi un reper în acest sens. Oamenii își pot exprima liber doleanțele sau pot reacționa într-o manieră civilizată, reușind să atragă atenția prin constanță, prin numărul participanților sau prin coerența mesajelor. În joc este un alt tip de violență, cea simbolică. Eficacitatea sa este una dovedită în societățile civilizate, în care liderii și instituțiile au un dialog viu, autentic cu populația.

3. Unele manifestări pot deveni surse de conflict și de izbucnire a unor violențe și comportamente agresive. Aici intervin chestiuni legate de psihologia mulțimilor, contagiune, zvonuri și manipulare care pot determina schimbări comportamentale. Tot aici se poate discuta despre efectele perverse ale unei manifestații. Este vorba de efectele neașteptate ale unor comportamente individuale sau de grup. De amintit mitingul organizat de Ceaușescu în decembrie 89, miting care s-a transformat într-o mișcare de protest de mare amploare. Mai mult, o manifestare poate deveni o sursă de conflict în condițiile în care se derulează pe un teren al unei majorității și promovează idei contrare celor împărtășite de marea majoritate. Mă gândesc aici la reacția clujenilor în fața mitingului care a fost organizat la Cluj de organizații care promovează drepturile homosexualilor. Conflictul sau violența pot apărea și atunci când credințele pasiunile oamenilor, ideile pe care le împărtășesc sunt instrumentate împotriva celorlalți semeni. Mă refer aici la distrugerea bunurilor publice sau private, agresiuni și violențe împotriva persoanelor sau pur și simplu generează un sentiment de frică sau insecuritate în mediul în care se manifestă. Într-o altă versiune, conflictul poate apare în cazul în care are loc o contramanifestație și cele două grupuri de manifestanți se pot intersecta.

4. Alt tip de conflict care poate apărea în contextul unei manifestații poate avea loc între populație și stat ca expresie a unei mari diferențe între interesele celor doi parteneri. Astfel de situații pot apare atunci când între cei care guvernează și cei guvernați există o mare prăpastie. Practic, în acest caz vorbim de o populație care nu se mai regăsește reprezentată într-o guvernare.

Există, așadar, un permanent și potențial pericol ca un comportament de grup să degenereze. Istoria ne demonstrează că, în funcție de jocul ideologic și al contextelor, așa se pot produce schimbări majore. Tot istoria ne învață că astfel se pot declanșa și multe tragedii. Între revoluțiile de catifea și cele sângeroase este o mare diferență. Între manifestări însoțite de vandalism și agresivitate și cele pașnice este, iarăși, o mare diferență. Ea rezidă în costurile individuale și sociale ale actelor violente.

Ceea ce contează sunt abilitățile liderilor și a organizatorilor de a controla aceste mișcări, capacitatea forțelor de ordine a interveni, de a izola manifestările agresive și de de a păstra controlul asupra mulțimii. Nu în ultimul rând, ceea ce contează este gradul de educație, de informare și de civism al populației antrenate într-o mișcare socială de mai mică sau mai mare amploare.

Fără îndoială, nemulțumirile din punct de vedere economic, juridic, social pot genera stări de frustrare. În orice societate există motive de nemulțumire. Ele pot surveni ca urare a unei proaste înțelegeri a unor realități, a unei insuficiente informări și cunoașteri, sau pot fi rezultatul unei contagiuni sociale. Pot fi și rezultatul firesc a unor politici inadecvate. Exprimarea acestor frustrări în comportamente agresive și violente nu este o soluție, mai ales într-o societate liberă și democratică. Aici se pot găsi nenumărate alte forme de exprimare, un dialog mai puțin mutilant între cetățeni și cei care-i guvernează. Faptul reclamă onestitate din partea celor doi parteneri.

În cazul reformelor din România zilelor noastre, se constată mai degrabă o informare defectuoasă, partizană, dar și tendențioasă a cetățenilor cu privire la acestea. Cetățeanul obișnuit își formează opinii după opinii și după informări succinte sau trunchiate, majoritatea transmise de televiziuni. El nu cunoaște care a fost motivația adevărată care a stat la baza acestor reforme, care este conținutul lor adevărat și care sunt finalitățile așteptate pe termen scurt sau pe termen lung. Inevitabil, orice reformă afectează un grup de populație. Este important de știut care va fi dimensiunea acestei populații nemulțumite și dacă ea nu afectează o mare majoritate generând, astfel, nemulțumire colectivă. Problema este și dacă, pe termen scurt sau lung, o reformă produce efecte pozitive pe ansamblu. Acestea se pot reflecta în calitatea vieții cetățenilor. O populație insuficient, incorect sau defectuos informată poate avea reacții imprevizibile în contextul unei manifestări de stradă. Faptul este valabil și pentru manifestanții pro și contra. Lipsa de onestitate, informare și de educație costă…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 8
Simona Popescu 220 Articole
Author

4 Comentarii

  1. 1000 de vorbe 2 bani nu face, zice poporul. O vorbă zice (aproape) tot: manipulare. Turma se supune necondiţionat…

  2. Analizele sunt pur teoretice(se refera la o situatie abstracta) pentru ca aceasta „stare” nu este rezultatul unei evolutii firesti a societatii romanesti. Este indusa, importata cu forta, intretinuta profesionist de gruparea oculta a mondialistilor( unde Soros este si el parte).Scopul : Sa scoata din capul tinerei generatii orice idee de natiune, de suveranitate nationala, de specific, de Romanism ! Trebuie sa fim doar o „populatie amorfa de consumatori ai multinationalelor” !

  3. Am vazut la Tv , oameni politici in mijlocul protestatarilor din Bucuresti. Ma intreb , cum tocmai ei , care trebuie sa fie primi , care sa respecte respecte legile acestei tari , participa la o demonstratie neautorizata ? Nimeni nu este mai presus de lege , spune Constitutia . Oare ? N.B. Nu tin partea nimanui ! Pentru mine politica se imparte in doua: a mea si a celorlalti .

    • „Schema”Prof. univ. dr. Daniel David,(David ce nume predestinat cele 12 triburi ale lui David-)reprezinta 2 portrete „robot”ale lui Iohannis aplicate d eun confrate al tov.Dancu la „Romania”>De unde stie tovarasul david ca Romania nu se va „iintegra”sau chiar este integrata in Africa, Asia sau, cine stie maine poimaine in Antarctica ca to se da zor cu incalzirea globala si ne ducem acolo dupa „soare”?Ce lupta intre paradigme,care modele sunt chiar modelele dansului ?Mai au multe fonduri sa spele creierele tinerelor generatii, „a distruge tineretul inseamna a distruge tara” parafrazez dupa o zicere din „protocoalele inteleptilor”etc.
      In rest, asa cum sociologii Alin Teodorescu a tot facut „sondaje” placute pt.stie dansul cine, dl Kivu a tot dat cu informari etc. sa nu ne asteptam la grupurile de „intelectuali”ce-si iubesc asa de mult Tara si nu banul !
      Dar,in lupta dintre fortele ce se rotesc si se inclesteaza pe deasupra Romaniei ca norii, sa ne pastram calmul, credinta.
      P.S.Nu e tara la miting ci altii pentru a lua Tara !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.