Cercetările în Cazul „Colectiv”, practic, nici nu au început. In mod evident procedurile judiciare nu s-au pus în mișcare în consecința și deducerea unor fapte. După trei ani, o suferință devastatoare nu fost pusă de justiție în mecanismul evaluării și al măsurilor reparatorii. Gestionarea juridică a unei asemenea tragedii publice arată un sistem paralizat de corupție și predispus la fapte reprobabile. Cazul ” Revoluției”, al ” Mineriadei” , dosarul aproape inexistent juridic al crimelor ” comunismului”, și atâtea cazuri particulare, par a face parte din același mod de obstrucționare în aplicarea legii. Trei ani de tergiversări, în cazul ” Colectiv”, nu sunt decât adevărata față a sistemului, monstruoasă. Această temporizare în aflarea adevărului care a stat la baza tragediei, dincolo de informațiile tehnice, exemplifică unde se află sursa dezastrului. ” Colectiv” este deja un nume generic și ar putea deveni un stindard al unei mișcări de rezistență contra unui sistem situat împotriva cetățenilor români. ” Colectiv” este proba judiciară peste care nimeni nu mai poate trece, și nu în ultimul rând, efectul protocoalelor care au permis înțelegeri, acțiuni, măsuri odioase în interesul protejării unor grupuri de persoane care s-au declarat a fi statul însuși.
Vinovăția dusă exclusiv spre un primar, spre avize, spre elemente importante în plan administrativ, se răsfrânge tot mai mult în soluționarea în derizoriu a cauzei. ” Colectiv” este o înscenare de tip terorist, cu mijloacele terorismului, studiate și aplicate perfect. Acest tip de acțiuni aparțin unor structuri perfect organizate, deținătoare de putere, logistică, imunitate. In România pentru tot felul de dezastre sunt trași la răspundere contabili, portari, martori sau cei direct afectați. Ezitarea justiției arată teama acesteia, modul criminal de funcționare. Incapacitatea sistemului medical de a face față unei situații precum a tragediei de la ” Colectiv” nu a fost depașită nici acum. Însă de pe urma dezastrului au profitat tot felul de grupuri de influență.
Justiția din România este asemenea unui animal de companie ținut în lesă. Imposibilitatea pronunțării în mii de cauze arată disfuncționalitatea ca modalitate oficială. Frica de adevăr, eludarea aplicată, complicarea cauzelor până sunt transformate în cu totul altceva au ajuns strategiile reformei. Nici puterea, nici opoziția nu se ridică la înălțimea determinării publice. Cazul ” Colectiv” putea fi soluționat de mult timp, însă cu responsabili care nu pot fi înlocuiți, așa cum s-a întâmplat într-un alt caz. Asemenea tragedii au întodeauna alte cauze decât cele precizate oficial, ascunzând partea infernală a corupției, a statului însuși aflat în plină degradare.
” Colectiv” se adaugă altor tragedii, anticipând prin nesoluționare altele, arătând că este o consecință. Cei implicați în acest experiment de exterminare trebuie aduși în fața justiției, chiar prin autosesizarea instanței și Parchetului, în măsura în care aceste componente mai există în sensul legii. Această tragedie obligă la o evaluare a tuturor instituțiilor statului, în principal a celor cu atribuții speciale.
sistemul ne conduce prin oameni lipsiti de caracter santajabili, fricosi si slabi de inger.sistemul este structurat si inzestrat cu logistica si imunitate iar fricosii ii apara pe incompetenti si le conserva pozitiile.sistemul nu tine cu tara.
Eu as fi interesat, legat de cazul Colectiv, de :
Citi dintre morti in prima instanta aveau asigurare de sanatate din totalul d decedati.
Citi dintre mortii in spitalele romanesti si straine aveau asigurare de sanatate .Citi din aceasta categorie nu au avut-o .
Citi dintre supravietuitorii spitalizati in tara si stainatate aveau asigurare de sanatate . Citi din aceasta categorie nu au avut-o .
Gran finale : cit a cheltuit statul pt fiecare din aceste categorii .
Poate raspunde Min Sanatatii .
INTERESANT :crimele din deceniile stalinismului , ” Revoluția din 89”, al ” Mineriadele” , ” Colectiv”, « Hexipharma « … arata adevărata față a « sistemului « un continuu EXPERIMENT DE EXTERMINARE.
” Colectiv” este o înscenare de tip terorist, cu mijloacele terorismului, studiate și aplicate perfect. Acest tip de acțiuni aparțin unor structuri perfect organizate, deținătoare de putere, logistică, imunitate. Ezitarea justiției arată teama acesteia, modul criminal de funcționare.
Justiția din România este disfuncționala : teama de adevăr, eludarea metodica, complicarea cauzelor, infernul corupției , degradarea actului juridic.
Instanțele și Parchetul nu mai există în sensul Legii.
Intrebarea dureroasa este: cine poate in aceste imprejurari sa realizeze in Romania o reala evaluare a tuturor instituțiilor statului(experimental) si o autentica reforma, în principal a celor cu „atribuții speciale”?